Arbitraj, mituri si realitati. Despre clauza de arbitraj, costurile arbitrajului si multe alte lucruri pe care trebuie sa le stie orice semnatar de contracte.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:00:12] Începem să spunem bună dimineața tuturor celor care ne privesc în momentul ăsta și s-au strâns pentru evenimentul nostru online dedicat arbitrajului, alături de noi este Silvia Opriș de la societatea de avocatură al cărei logo îl vedeți pe ecran în momentul ăsta, Radu Opriș. A rămas că vorbim împreună astăzi despre ideea de arbitraj și încercăm să explicăm dincolo de faptul că arbitrajul e o instituție care există de foarte foarte foarte mulți ani.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:00:48] O să încercăm să explicăm câteva dintre particularitățile modului în care arbitrajul poate să te ajute. Am plecat de la ideea că foarte multe companii, foarte mulți consultanți iau clauzele de arbitraj și le pun cu copy paste din contracte mai vechi fără să se gândească foarte mult la implicațiile pentru contractul prezent al acelor clauze, la consecințe, la costuri și așa mai departe și de aceea am rugat-o pe Silvia să ne povestească multe dintre lucrurile astea pentru că ne-am gândit că e important să știți. Hai să povestim despre arbitraj.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:02:12] Bună dimineața! Intrăm direct în subiect, mie mi-e tare drag subiectul acesta și mă bucur să urez bun venit bun venit la acest webinar. Mi-a fost destul de greu să selectez câteva teme care să nu fie nici prea generale, nici prea particulare pe care să le putem discuta într-o oră. Și hai să vedem cum se derulează și ce întrebări aveți și voi.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:02:38] Am început de a da o definiție. Este însă destul de importantă această definiție, apropo de ce este arbitrajul cu titlu general. Și am pus definiția pe slide subliniind câteva puncte care mi s-au părut mie importante și anume că este un mod convențional și facultativ. E important că este convențională, o să vedem de ce. E important și că este facultativ, nu ne poate obliga nimeni să recurgem la arbitraj prin care părțile încredințează soluționarea unuia sau mai multor litigii ivite între ele, unor persoane private pe care le investesc cu puterea de a judeca. Ce mi se pare mie în important în această definiție este așa cum spuneam, faptul că e un mod convențional de a soluționa litigii, prin urmare trebuie să existe întotdeauna o convenție a părților. De aceea unul dintre cele mai importante elemente care pot da naștere unui arbitraj este convenția arbitrală și vom petrece destul de mult timp să discutam despre asta.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:03:53] Cu alte cuvinte dacă noi doi avem un contract și nu scriem absolut nimic acolo de arbitraj sau de posibilitatea unui arbitraj este foarte greu de crezut că avem vreo șansă să mergem în arbitraj cu respectivul contract dacă avem un diferend pe el.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:04:10] Da, în mod normal da, există și posibilitatea de a încheia ulterior. Adică intervine un litigiu între noi, avem un contract sau poate nu avem un contract și agreăm atunci să supunem soluționarea litigiului respectiv arbitrajului. Și este ok și așa, dar de principiu trebuie să existe una sau cealaltă dintre cele două forme dacă nu există un acord expres din partea părților în sensul acesta nu va avea loc un arbitral.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:04:54] Și încă o chestie, ce mi se pare mie însă important ar fi ca oamenii să știe că cel puțin statistic probabil, ai foarte puține șanse să ajungi în arbitraj cu înțelegerea aceea de după dacă nu există nimic în contract pentru că odată ce apuci să te cerți cu cealaltă parte mă gândesc că e greu și nu o să mai agreezi nimic.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:05:15] Și aici este de fapt și una dintre problemele cu mecanismele de soluționare a litigiilor pe etape. Dacă există o etapă preliminară spre exemplu de soluționare de către un expert care poate să fie sau să nu fie un arbitru sau cum este inginerul în contractele FIDIC, înainte trebuie să mergi la inginer, trebuie inginerul să vină și să spună, sunt niște mecanisme care pot fi foarte folositoare dacă mai există un minim de bună înțelegere, dacă nu mai există un minim de bună înțelegere, nu ai nicio șansă. În cele din urmă vei ajunge fie în instanță, fie în arbitraj în funcție de mecanismul pe care l-ai ales.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:06:03] Ce mai este important cu privire la arbitraj? Este că litigiile sunt oferite spre soluționare unor persoane private. Deci nu discutăm de instituții publice, nu discutăm despre persoane publice, este o modalitate de soluționare a litigiilor 100% privată. Chiar dacă legea îi conferă niște atribute și ultimul element foarte important este ca părțile să investească aceste persoane private cu puterea de a judeca pentru că hotărârea arbitrală este executorie este definitivă. Modalitățile prin care poate fi atacată sunt limitativ prevăzute, o să discutăm și despre ele, iar în unele state nici nu există posibilitatea de a ataca o hotărâre arbitrală, este definitivă și atât.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:06:55] Aici chiar ar fi interesant de văzut pentru că oamenii sunt destul de puțin atenți la lucrul acesta cu privire la legea care-i aplicabilă unui anumit tip de contract. Semnezi de regulă contracte și n-am nicio problemă că e legea din Olanda problema majoră este că sunt tot felul de chestii de-astea incidente pe care nu le știi și nu ai de unde să le știi și atunci asumându-ți legea unui alt stat îți asumi automat și faptul că nu mai poți să contești o eventuală hotărâre arbitrală.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:07:28] Există riscul acesta, în arbitraj este o diferență, legea contractului poate să fie una, iar legea procedural aplicabilă poate să fie alta. Trebuie menționată legea procedurală aplicabilă a contractului se determină conform regulilor de drept internațional privat dacă există un element de extraneitate pentru că e la fel de posibil să nu existe niciun dubiu. Adică dacă noi doi încheiem un contract care se execută în România cu privire la servicii românești în baza legii române nu ai niciun dubiu, nici nu ajunge în faza de a te întreba care este legea aplicabilă, e legea română și nu mai discutăm.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:08:14] În schimb la arbitraj, se stabilește legea procedurală aplicabilă atunci când spunem și o să vedem clauzele model pe care le-am pus în prezentare. Se stabilește sediu arbitrajului. Acest sediu al arbitrajului îți determină legea procedurală aplicabilă, iar legea procedurală aplicabilă va determina dacă ai sau nu un mijloc de atac împotriva hotărârii arbitrale.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:08:43] Asta mi se pare foarte important.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:08:45] Este extrem de important dacă nu se specifică nimic și nu ai nici cum să determini care este sediul arbitrajului în funcție de alte elemente din contract vor determina arbitrii de cele mai multe ori.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:08:59] Acum niște repere istorice care mi s-au părut mie interesante așa pentru că am zis că este bine să știm că e o instituție foarte veche și am fost surprinsă să aflu că de fapt primele litigii au fost cu două mii de ani înainte erei noastre, deci 4.000 de ani, arbitrate, erau cu privire la dreptul de proprietate. În Orientul Mijlociu pe teritoriul actual al Irakului acolo s-au găsit niște tablete care consemnează faptul că a existat arbitraj, în Evul Mediu se folosea arbitrajul pentru litigiile între negustori, în târguri se mai folosea arbitrajul între cetățile state care erau în Grecia Antică, orașele state și s-a prelungit așa în timp arbitrajul și a prins pentru că are niște avantaje pe care nu le putem contesta, o să ajungem și la ele și merge în continuare, regulile de arbitraj sunt într-o continuă schimbare, instituțiile încearcă să facă regulile de arbitraj cât mai prietenoase în așa fel încât oamenii să apeleze la ei.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:10:26] Ce mi se pare mie, mi se pare că este o inflație în ultima vreme de instituții care vor să arbitreze diverse litigii cât mai nișate tocmai pentru că într-o formă sau alta mai multe grupuri de oameni au văzut că așa poți să faci bani cel puțin din arbitraj, motiv pentru care cred că sunt instituții venerabile unde poți să mergi fără grijă la arbitraj și sunt și instituții de care ar trebui să vă feriți tocmai în ideea în care arbitrajul acolo e construit mai degrabă doar ca o modalitate de a face bani cu arbitrii care în multe cazuri nu știu dacă s-ar califica la o instituție serioasă să fie cu adevărat arbitri la diverse litigii.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:11:13] Sigur că este o modalitate de a face bani, evident și când o să ne uităm la taxele administrative aplicabile la unele dintre instituții, e destul de evident că ei încearcă să își atragă clienți, dar asta nu înseamnă că actul de justiție nu e ok și nici nu înseamnă că arbitrii pe care pe care ți propui, că până la urmă părțile propun arbitri și atunci instituția doar organizează și administrează arbitrajul. Adică face parte aceea de grefă care ar fi la instanță, ei se asigură că există un dosar că toate documentele ajung de ici de colo așa mai departe.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:11:54] Unele instituții fac și o verificare a hotărârii arbitrale cum e ICC-ul de exemplu nu toate, dar unele fac și atunci după ce fac ei această verificare abia atunci părțile primesc hotărârea. Curtea nu va schimba hotărârea arbitrală. Dar în măsura în care este prost redactată sau este redactată într-un fel din care nu se înțelege, va transmite arbitrilor că e cazul să modifice.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:12:29] Hai să menționăm asta, de câte feluri este arbitrajul comercial sau cum se poate organiza până la urmă.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:12:37] Sunt mai multe tipuri de arbitraj, le-am notat pe slide doar pe cele 3 principale și astăzi o să discutaăm doar despre unul dintre ele pentru că subiect este într-adevăr foarte larg. Arbitrajul comercial este cel mai des întâlnit, poate să fie național sau internațional de cele mai multe ori în funcție de părți trebuie să ai un element de extraneitate.

Speaker [00:13:01] Nu este necesar ca părțile însele să aibe o naționalitate străină. Este suficient să fie unul dintre asociați și până la urmă nu împiedică nimeni două părți române să se adreseze Camerei de Comerț de la Paris pentru soluționarea disputelor chiar dacă sunt pe drept românesc și ele sunt părți române 100%. Arbitrajul comercial este instituționalizat, adică organizat sub egida unei instituții cum e camera de comerț care este fără doar și poate cea mai faimoasă în aceste vremuri. Există arbitraj ad hoc care va merge conform regulilor din Codul de Procedură Civilă, regulilor stabilite de părți și așa mai departe, poate exista o instituție care să administreze parțial, însă nu se vor aplica neapărat regulile instituției respective. Deci arbitrajul instituționalizat de obicei vine la pachet cu o serie de reguli care se vor aplica niște reguli de procedură.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:14:17] La Camera Internațională de Comerț de la noi, arbitrajul care se întâmplă acolo, dacă intrați pe site o să vedeți că este un set de reguli care ar reglementa modul în care se întâmplă arbitrajul.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:14:33] Exact și toate instituțiile mari au astfel de site-uri unde regulile sunt accesibile tocmai pentru că își doresc ca oamenii să cunoască și să știe despre ce este vorba și așa mai departe.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:14:52] Vreau să mă lămurești cu chestii la arbitrajul ad hoc. Asta înseamnă că dacă eu fac un contract cu altcineva, habar n-am, eu am o companie, acea personală are o companie putem să punem în contract că Silvia Opriș poate să gestioneze în cazul în care avem o eventuală zonă de arbitraj pentru noi? Asta ar putea însemna printre altele, arbitraje ad hoc?

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:15:15] Ar putea însemna. E o discuție dacă o astfel de clauză are toate elementele necesare pentru a funcționa. În principiu, da, poate, nu înseamnă neapărat că este ad hoc pentru că în momentul în care faci o referire la o instituție și la regulile instituției respective tu poți în continuare să numești un arbitru anume, dar se vor aplica regulile de acolo și atunci este arbitraj instituționalizat.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:15:43] Sau poate să fie spre exemplu, arbitraj conform regulilor. Tu te folosești de regulile respective, dar nu ai mers la o instituție să îți administrezi arbitrajul și părțile fac ele între ele. Sunt mai rare situațiile de acest gen, erau la un moment dat niște clauze, un haos de clauze în care se menționa arbitraj ad hoc sub egida unei instituții conform regulilor instituției și era, ok, e ad hoc sau e instituționalizat până la urmă? Sigur că sunt probleme care se pot rezolva prin interpretare.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:16:22] Ce aș vrea, dar sunt sigur că mai încolo o să trecem și prin genul ăsta de discuție, aș vrea să-mi explici de ce contează diferența asta, că până la urmă ar trebui să aibă o relevanță cel puțin procedurală.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:16:36] Hai să terminăm cu acest slide, mai sunt două tipuri de arbitraj. Arbitrajul privind investițiile Convenției ICSID și tratatele bilaterale foarte discutate în ultima vreme pentru că a existat din partea Comisiei Europene o opinie și după aceea există și jurisprudență între timp de la Curtea Europeană cu privire la compatibilitatea sau mai degrabă, incompatibilitatea arbitrajului privind investițiile între state membre, între investitorii din state membre împotriva unui stat membru al comunității europene cu dreptul comunitar.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:17:17] Nu aș vrea să intrăm în detaliu dacă subiectul este de interes putem să-l abordăm separat. Este un subiect foarte discutat în ultima vreme, foarte dezbătut și cu multe nuanțe și nu cred că ne permite timpul să intrăm acum aici. Și mai există arbitraj între state, aici discutăm de drept internațional public, părți sunt statele, sunt dispute cu privire la granițe, utilizarea forței în diverse situații. Din nou, ceva foarte interesant din punct de vedere juridic și dreptul internațional public este foarte interesant de urmărit, însă nu cred că vom avea timp astăzi și atunci o să ne concentrăm pe arbitrajul comercial.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:18:07] Aici avem definiția din Codul de Procedură Civilă. Avem o carte care se adresează arbitrajului și care spune în linii mari ceea ce am prezentat și pe slide-ul precedent, definiția pe care o propusesem e o definiție doctrinară. Însă în acest moment cod de procedură civilă ne ajută și ne lasă să definim arbitrajul, o jurisdicție alternativă având caracter privat ceea ce am menționat și mai devreme. Părțile litigante și tribunalul arbitral pot stabili reguli de procedură derogatorii adică ai o flexibilitate procedurală destul de mare cu condiția ca regulile respective să nu fie contrare ordinii publice și dispozițiilor imperative ale legii. Cadru este destul de larg din acest punct de vedere și sunt relativ puține situațiile, cel puțin cu care m-am întâlnit eu în care să ai un conflict direct cu o normă imperativă a legii române.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:19:09] Aici avem la articolul 542 și o definiție a tipului de litigii care pot să fie soluționate pe calea arbitrajului pentru că nu sunt toate și definiția este sunt destul de largă, dar e bine să știm că nu toate litigiile pot fi soluționate pe calea arbitrajului. Excepțiile sunt trecute acolo pe slide, cele care privesc starea civilă, capacitatea, dezbaterea succesorală, relațiile de familie sunt în general aspecte cu privire la care cel puțin legea română, dar sunt convinsă că și legea din alte state, prevăd niște proceduri speciale.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:19:52] Adică nu poți să divorțezi probabil folosind arbitraj, nu poți să dezbați o succesiune folosind arbitraj sau alte lucruri sau partaj.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:19:57] Sunt niște competența exclusive date de legea română din mai multe rațiuni și din rațiuni de coerență a sistemului în general aplicabil cu privire la succesiuni de exemplu, e procedura succesorală notarială. Certificatul de moștenitor care se emite trebuie să aibă o anumită putere. Nu stai să te gândești. Ei au competență exclusivă specială și așa mai departe.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:20:31] De ce arbitraj? V-am promis că discutăm puțin care sunt avantajele arbitrajului, în primul rând discutăm de imparțialitate și aici am să revin puțin asupra ideii că părțile își numesc arbitrii, adică nu suntem în cadrul unei instituții. De principiu ar trebui să știm pe cine numim, să știm care este reputația persoanei respective și să beneficiem de o relativă imparțialitate sau neutralitate este semnificativ mai puțin probabil să ajungem în fața unui judecător care poate cunoaște pe altcineva sau unui arbitru care poate cunoaște pe cineva care ne este sau nu favorabil și așa mai departe. Bineînțeles, însă că acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim foarte atenți.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:21:25] Arbitrii sunt și ei oameni, până la urmă și sunt arbitrii care au o viziune asupra dreptului ceva mai formalistă și uneori îți ajută, alteori îți dorești un arbitru care să aibă o aplecare înspre partea de business mai degrabă și toate lucrurile acestea sigur că te influențează în momentul în care te alegi arbitrul. Dar regula este că acești arbitri de principiu sunt neutri. Nu-i cunoști, eventual sigur că avocații s-ar putea să cunoască că vor face o recomandare, dar de principiu discutam de relativă neutralitate.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:22:10] Arbitrii pe care-i alegi poți să fie oricine sau trebuie să fie înscriși pe anumite liste de arbitri asociați unei camere de arbitraj?

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:22:20] Depinde ce tip de arbitraj ai, că poți să ai arbitraj instituționalizat sau ad hoc și depinde dacă instituția pe care ai ales să o guverneze arbitrii, să organizeze arbitrajul acceptă alți arbitri decât cei de pe listă. În general se acceptă pentru că se recunoaște autonomia părților, n-aș numi arbitri și există reguli și condiții extrem de flexibile din punctul acesta de vedere, practic dacă ai peste 18 ani și te bucuri de o bună reputație ai toate șansele să fi numit arbitru indiferent dacă ești sau nu pe o listă. Cu siguranță că dacă ești pe o listă oferită de instituție, instituția aceea cumva te împinge în tot felul de astfel de litigii, adică e o formă de a te promova dacă instituția te-a acceptat pe lista respectivă. Însă nu e obligatoriu, conform legii nu este obligatoriu să fii pe nicio listă.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:23:23] Hotărârile arbitrale sunt executorii. Din acest punct de vedere se poate ajunge la o soluționare destul de rapidă. O să vedem că în practică se poate prelungi și acest lucru, dar în principiu hotărârile arbitrale sunt executorii. Competența și expertiza arbitrilor este un punct iarăși foarte important. Dacă avem un litigiu foarte specializat sau un contract foarte specializat, preferi să mergi la un arbitru care a mai văzut așa ceva. Nu că judecătorii nu ar avea competența necesară, însă de cele mai multe ori vei ajunge în fața unui judecător care are foarte multe cauze dintre care a ta poate este cea mai mică, poate este cea mai mare, poate este complet în alt domeniu și atunci există anumite nișe de arbitraj. Cu arbitrii care sunt cunoscuți în domeniul respectiv, sunt recunoscuți ca experți și atunci mai degrabă ai vrea să mergi să-ți soluționeze litigiul cineva care știe despre ce este vorba.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:24:35] Competență în zona asta de arbitraj este punctul cel mai important să spunem, că de aceea vrei să mergi la arbitri că vrei să te judece cineva care îți înțelege litigiul. Exact cum ai spus tu, de cele mai multe ori judecătorii n-au timp sau nu pot sau nu au posibilitatea să știe tehnic toate domeniile despre care vorbesc și atunci uneori este o loterie.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:24:57] Da, exact. Așa cum spuneam, soluția este executorie, este definitivă, se poate ataca doar cu acțiunea în anulare și doar pentru niște motive foarte limitativ prevăzute de lege. Autonomia părților în a decide cu privire la arbitraj și flexibilitatea procedurală, aici mă refer la termenele de arbitrare, la modul în care depui piesele scrise, la modul care prezinți dovezile, toate aceste lucruri sunt stabilite și pot fi chiar stabilite în mod derogatoriu față de la dreptul comun cum am văzut că ne permite cod de procedură civilă sunt stabilite de către părți.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:25:42] La instanța de drept comun, reclamantul depune cererea de chemare în judecată, până aici nu avem niciun fel de diferențe. După aceea, însă diferențele sunt semnificative pentru că la instanță pârâtul va primi cererea de chemare în judecată și va avea cel mult 25 de zile Cod de Procedură Civilă prevede 25 de zile, în general primești 25 de zile, în anumite situații primești mai puțin. Se poate solicita o prelungire a termenului, dar trebuie să fie foarte bine motivată și atunci marea majoritate a avocaților încearcă să se încadreze în cele 25 de zile, eu nu am cerut niciodată o prelungire a termenelor, nu că n-aș fi avut nevoie de multe ori, dar e un efort concentrat în cele 25 de zile și trebuie să depui întâmpinarea.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:26:29] În arbitraj odată ce este depusă cererea de arbitrare trebuie comunicată, începe procesul de numire a arbitrilor și există o etapă preliminară care durează mai mult decât la instanță, iar odată ce tribunalul constituit părțile încep să discute regulile de procedură, calendarul, se va depune, cine, când, când ne prezentăm în fața arbitrilor ca să ne expunem concluziile orale, când ascultăm martorii, când administrăm probele, toate lucrurile acestea sunt hotărâte de părți. Cel puțin există o discuție cu privire la ele între părți și decide tribunalul arbitral.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:27:10] Costuri și celeritate, o să ajungem și acolo, am făcut un tabel cu costurile ca să ne facem o idee, apropo de cât costă, cât este taxa de timbru la instanță și care sunt taxele arbitrale și celeritatea din nou, sigur că atât o procedură arbitrală, cât și un litigiu în fața instanțelor de drept comun poate să dureze. Aceste lucru pot fi influențate de părți. Sigur că una dintre părți întotdeauna poate să aibă mai mult interes să prelungească un litigiu, iar cealaltă să soluționeze mai repede și e întotdeauna o discuție. În fața tribunalului arbitral toate aceste aspecte se discută, se dezbat dacă părțile nu sunt de acord decide tribunalul arbitral.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:27:58] Iar ca ultim punct, confidențialitatea procedurii s-a discutat foarte mult în ultima vreme dacă ar trebui să existe culegeri de practică. Nu prea există. Tocmai din cauza faptului că procedura este confidențială. În ultimii ani s-au făcut eforturi foarte mari pentru a se publica hotărâri chiar anonimizate pentru că altfel e un fel de cutie neagră, nu înțelegi nimic în momentul în care intri în arbitraj nu prea știi la ce să te aștepți decât dacă ai făcut treaba asta câțiva ani buni, când zic câțiva ani buni vreau să zic mai mult de 10 ani.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:28:38] Adică să ai un pic de experiență, să mai fi trecut prin asta să știi cum reacționează arbitrii în momentul în care le transmiți o anumită idee, cum să pui problema pentru că altfel există foarte puțină jurisprudență publicată și acest lucru este datorită aspectului de confidențialitate. Este foarte important, teoretic nu iese nimic de acolo, nu vezi pe portal, nu există un portal, nu vezi care este starea dosarului, doar părțile și arbitrii știu și mă rog instituția, dar nu vei primi informații de la instituție cu privire la un dosar, nu are niciun rost să ceri decât dacă ești parte în dosarul respectiv. Și pentru foarte multe părți acest aspect de confidențialitate este extrem de important și e un argument, nu te prezinți la instanță, nu este ședință publică totul este încapsulat.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:29:35] Recunosc că nu m-am gândit niciodată la asta. Chiar mi se pare important că la instanță vede toată lumea. Și dacă știi cât de cât detaliile litigiului după aceea e foarte ușor să te deduci care sunt părțile.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:29:56] Da pentru că urmărești numărul de dosar și numărul de hotărâri de obicei este pe portalul instanțelor și după aceea nu e foarte dificil să-l urmărești că apare numărul de hotărâre. Ai zice că există o oarecare anonimizare, dar nu este.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:30:23] Convenția arbitrală. Acestea sunt niște condiții minimale prevăzute de cod de procedură civilă, trebuie să încheie în scris sub sancțiunea nulității. Și este important să spunem și că se consideră îndeplinită această condiție a formei scrise. Dacă recurge la rearbitraj a fost convenită prin schimb de corespondență de exemplu. De asta spun că nu e neapărat nevoie să fie o clauză în contract, există flexibilitate foarte mare cu privire la forma pe care o poate îmbrăca. Atâta vreme cât respectă niște cerințe minimale, convenția arbitrale ar trebui să fie ok.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:31:04] Și de asemenea conform codului de procedură civilă este necesară o formă autentică a convenției arbitrale atunci se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil. Acest lucru vine din cerința ca astfel de drepturi să fie constituite să modifice să se stingă doar prin act autentic și probabil de acolo vine. Partea bună este că de regulă aceste acte fiind încheiate în formă autentică, iar convenția arbitrală fiind făcută sub formă de clauză inserată în aceste contracte ai formă autentică. Dar e interesant oricum de văzut că e o cerință suplimentară pe care dreptul românesc o prevedere pentru clauza arbitrală.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:31:55] Tipuri de convenții arbitrale, așa cum spuneam poate să fie o convenție arbitrală inserată în contractul principal o clauză arbitrală sau compromisorie sau poate să fie o convenție separată. Am pus pe slide-uri textele din lege ca să fie mai ușor de urmărit. Am subliniat niște aspecte care mi s-au părut că fac diferența între cele două tipuri de convenții arbitrale și anume avem clauza arbitrală care se inserează în contractul principal și care este cea mai frecventă modalitate de convenție arbitrală. Se referă în general la litigii care se vor naște, nu trebuie să existe un litigiu, pur și simplu noi agreăm că dacă ne vom certa vreodată vom merge în arbitraj. În cazul arbitrajului instituționalizat este suficientă referire la instituția sau la regulile de procedură.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:32:54] Validitatea clauzei arbitrale este independentă de valabilitatea contractului principal este foarte important. Un exemplu aici este că dacă între două părți se încheie un contract care altfel este ilegal, o înțelegere privind concurența de exemplu este perfect ilegală, însă dacă între cele două părți există o convenție arbitrală ea va fi valabilă în continuare. Deci dacă vine Consiliul Concurenței și amendează părțile, modul prin care părțile între ele își vor soluționa eventualele vor trebui în continuare să fie supuse arbitrajului. E important să facem această diferențiere pentru că până și nulitatea contractului principal nu va afecta în mod direct, nulitatea convenției arbitrale va trebui să fie discutată în mod separat față de contractul principal.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:33:54] Mai spune cod de procedură că dacă există îndoială, clauza compromisorie se interpretează în sensul că se aplică tuturor neînțelegerilor și vom discuta în slide-urile următoare despre convențiile arbitrale patologice, celor cărora le lipsesc niște elemente esențiale pentru a putea funcționa și atunci sigur că tribunalul arbitral dacă va ajunge să se constituie se va pronunța asupra acestora. E foarte important în toate toate convențiile arbitrale să menționăm care este modalitatea de numire a arbitrilor pentru că dacă nu o menționăm nu va putea fi extrapolată de nicăieri.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:34:57] Ok, am înțeles, există cele două variante, clauza arbitraă compromisorie și convenția separată, ne-ai explicat că în cazul clauzei arbitrale compromisorie clauza aceea pe care o pui în contract efectiv să spunem așa, există tot felul de reguli. Hai să ne gândim și la compromisul pe care îl fac părțile care înțeleg că este exact exemplul de la care pornisem noi inițial, nu punem ceva inițial, după care ne certăm, nu ne certăm, nu contează, ne gândim să punem ulterior semnării contractului.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:35:26] Da, exact aceasta asta este ipoteza. Din nou avem niște condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească, iar cod de procedură spune că acestea sunt chiar condiții de valabilitate, trebuie să se arate obiectul litigiului și numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare. Însă în cazul arbitrajului instituționalizat este suficient să spunem că mergem la o anumită instituție și să ne referim la regulile instituției respective și compromisul va fi valabil. Ce e important însă este că el se poate încheia chiar dacă litigiul intervenit între părți este deja pe rolul unei unei alte instanțe.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:36:13] Și atunci ce se întâmplă cu litigiul de la instanță?

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:36:17] În momentul în care intervine și vom vedea asta, arbitrajul exclude de principiu competența instanțelor judecătorești. Deci dacă intervine un compromis între părți atunci litigiul va înceta. Încetează pur și simplu pentru că tocmai vom avea o problemă de competență. Cum ziceam, nu se întâmplă foarte des. Dar e important să știm că există această posibilitate de a merge în arbitraj chiar dacă am pornit un litigiu. Nu se va mai putea merge în arbitraj dacă litigiul deja a fost soluționat.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:36:57] Chiar dacă a trecut doar de fond și e în apel sau recurs se consideră că e soluționat oarecum.

Speaker [00:37:02] Pentru că el nu mai este pe rol unde deja avem o hotărâre și se va aplica principiul nu poți fi judecat de 2 ori pentru același lucru adică se vor aplica toate lucrurile acestea atunci când spunem că arbitrajul este o modalitate alternativă de soluționare a litigiilor este alternativă, adică nu în plus față de, și atunci odată ce ai ales o cale va trebui să urmezi calea respectivă.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:37:48] Efectele convenției arbitrale așa cum ziceam excluderea competenței instanțelor judecătorești în principiu, însă dacă totuși una dintre părți se adresează instanței competența instanței va fi exclusă doar dacă una dintre părți va invoca existența convenției arbitrale și va solicita instanței să declare necompetentă. Dacă niciuna dintre părți nu spune nimic, instanța va reține procesul spre soluționare. Am și menționat care sunt situațiile în care totuși instanța va putea să rețină procesul spre soluționare chiar dacă există o convenție arbitrară. Pârâtul și-a format apărările în fond fără nicio rezervă întemeiată pe convenții arbitrale înseamnă că ai acceptat să mergi la instanță, convenția arbitrală este lovită de nulitate sau este inoperantă. Așa cum am văzut există niște condiții minime pe care trebuie să le îndeplinească.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:38:46] Modalitatea de denumire a arbitrilor este prevăzută sub sancțiunea nulității deci dacă nu am scris nimic despre cum vom numi arbitrii acea clauză arbitrală nu va fi valabilă sau dacă este inoperantă de exemplu, am numit ca arbitru o persoană care nu dorește să fie arbitru și nu acceptă mandatul sau o persoană care a decedat de drept.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:39:12] Există situații în care nu vei putea să te folosești de clauza respectivă sau Tribunalul Arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj spre exemplu refuză să își numească arbitru sau refuză să își exprime acordul cu privire la orice arbitru unic propus de cealaltă parte sau sunt tot felul de situații de genul acesta care pot interveni.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:39:47] Scop arbitrajului este să ne ajute să fim mai eficienți în a soluționa litigiile și atunci sigur că trebuie să existe niște instrumente. Trebuie să existe o modalitate de a soluționa disputa respectivă mai devreme sau mai târziu, ea nu va fi lăsată la voia întâmplării și legea are mai multe plase de siguranță din punctul acesta de vedere, aceasta este una dintre ele. Încheierea procedurii arbitrale fără pronunțarea unei hotărâri asupra fondului nu aduce atingere eficacității convențiile arbitrale sunt poate niște lucruri mai evidente.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:40:29] Asta chiar vreau să menționez că se vede că tu ai trecut prin procedur aceasta și o explici cumva din perspectiva unui om care a trecut prin ea. Și mi se pare important pentru noi, cei care ascultăm că altfel putem să vorbim teorie sute de ani, dar exact ce ziceai tu, te duci în fața arbitrilor și o să fie destul de vizibl dacă ai mai fost sau nu.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:41:09] Convențiile arbitrale patologice sunt acele clauze arbitrale sau convenții arbitrale care sunt redactate necorespunzător și sunt afectate de un viciu atât de puternic încât practic va împiedica derularea eficientă a proceduri arbitrale. Denumirea de clauză a fost pentru prima oară folosită de un fost secretar general al Camerei de Comerț Internaționale de la Paris. El a spus că atunci când verificăm sănătatea clauzei arbitrale să ne uităm la cele patru criterii, le-am pus și pe slide, trebuie să producă o consecință obligatorie pentru părți. Odată ce am încheiat convenția arbitrală nu ar mai trebui să existe dubiu cu privire la acordul părților în acest sens. Încă nu vom scrie clauza arbitrală că părțile se pot îndrepta. Trebuie să fie un acord ferm și irevocabil.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:42:21] Clauza convenției arbitrale trebuie să excludă competența și intervenția instanțelor de drept comun, aici ne ajută și legea națională, cel puțin până la pronunțarea unei hotărâri arbitrale. De asemenea trebuie ca Tribunalul Arbitral să aibă suficientă putere să soluționeze litigiile. Și aici intervine modalitatea de redactare a convenției arbitrale și de asemenea trebuie să permită desfășurarea eficientă și rapidă a procedurii arbitrale adică nu supraîncărcăm clauza arbitrală, nu includem foarte multe termene nerealiste, adică putem să avem o convenție arbitrală scurtă sau putem să scriem pe cinci pagini, dar întrebarea este cât de mult vrem să o încărcăm înainte de a avea orice fel de litigiu. În general recomandarea este să nu o încărcăm foarte tare.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:43:18] Eu acum pe măsură ce vorbim îmi dau seama cât de nocivă apropo de patologie, cât de nocivă e atitudine în care iei copy paste o clauză dintr-un contract care de multe ori nici măcar nu e al tău, ți-a dat cineva un contract, te ai trezit cu un template de pe net și copiezi acolo clauza și o pui la tine.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:43:42] Nu e bine să facem asta este extrem de nociv pentru că cred că poți să te referi la o instituție care nu mai există, care și-a schimbat denumirea.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:43:56] Sau poți să-ți spui piedici așa cum ai povestit până acum în tot de locuri și să-ți bați cuie în talpă singur. Deci până la urmă și chiar și arbitrajul ca și orice alte clauze din contract trebuie să le vezi și din perspectiva nevoilor tale că asta este cel mai important în prezent și în viitorul pe care îl vrei pentru tine.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:44:29] Am pus aici câteva patologii foarte frecvente. Avem aici două spețe internaționale, dar mi se pare că sunt relevante despre cum pot fi salvate uneori pe cale de interpretare convențiile arbitrale patologice prin aplicarea principiului efectului util. Se va interpreta că de principiu părțile au dorit ca prin convenția respectivă să producă anumite efecte și atunci cei care interpretează clauza respectivă în măsura în care se va putea atribui un efect cauzei respective se va merge pe această idee.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:45:28] Am menționat aici care sunt cauzele pentru care avem astfel de convenții arbitrale patologice. E o atenție marginală acordată structurării clauzei de soluționare a litigiilor pentru că de obicei mai ales în contractele care au beneficiat de o negociere foarte lungă până ajungi la clauza arbitrală este deja 2 noaptea în a cincea zi de negocieri continue și zici, lasă-mă că mă simt bine și așa. Acolo pot să intervină probleme. Sau exact așa cum ai spus, copierea clauzei arbitrale din contracte mai vechi. Menții vechea denumire a unei instituții, menții niște seturi de reguli care poate nu mai sunt în vigoare. Trebuie întotdeauna verificat.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:46:32] Ca prevenire totodată să respectăm conținutul minimal. Ne uităm la cod de procedură civilă, ne uităm la clauzele standard propuse de instituții, nu e dificil să facem o clauză arbitrală bună trebuie un minim de atenție și trebuie să știm puțin ce vrem. De evitat să concentrăm prea multe detalii, să trecem termene nerealiste, o eventuală părtinire a unei părți este de evitat pentru că tocmai în spiritul arbitrajului este această egalitate între părți și fiecare parte să aibă o oportunitate egală de a-și expune punctul de vedere în fața arbitrului și atunci dacă una dintre părți are mai multe drepturi procedurale putem avea o problemă serioasă.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:47:22] De asemenea ar trebui evitată reglementarea unor aspecte ce cad deja sub incidența regulilor arbitrale la care se face referire și cu care pot veni mai apoi în contradicție, adică dacă mergem la o anumită instituție și spunem, da, avem încredere ca arbitrii să soluționeze conform acestor reguli ar fi bine să nu propunem tocmai ceva pe dos.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:47:49] Am pus pe aceste slide-uri câteva clauze standard oferite de instituții, recomandarea instituțiilor și a mea este să se meargă pe aceste clauze standard. Întâi ne alegem instituția pe care ne-o dorim și aici sigur că este o discuție întreagă apropo de care instituție oferă ce, la ce costuri, cum sunt regulile și așa mai departe și aici n-aș putea să dau o soluție, depinde foarte mult de fiecare situație în parte.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:48:20] Măcar oamenii ar putea să uite atunci când iau clauze și le pun pentru că de multe ori se amintește Parisul sau Bucureștiul, Curtea de Arbitraj Internațional măcar să se uite la costurile pe care le presupune prezența la acele instituții.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:48:38] Există calculatoare de costuri și am făcut și eu un exemplu pe unul dintre dintre slide-uri. Sunt calculatoare de costuri, e destul de transparent din acest punct de vedere. Ai un minim și maxim, teoretic n-ar trebui să ieși de acolo în ceea ce privește strict taxele arbitrale discut aici, nu vorbesc de onorarii de avocați, onorarii de expert și așa mai departe și alte costuri cu proceduri arbitrale în sine, ci doar onorariul arbitrilor și taxa instituției respective. Mai adaugă sigur tot felul de alte costuri, pe de altă parte și la instanță tot va exista un expert, tot va exista un avocat.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:49:17] Nu costă doar procedura, costă până la urmă și consultanță și tot ce faci ca să ajungi acolo.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:49:21] Sigur, asistența juridică, reprezentarea, toate costă. Nu sunt aspecte pe care cineva să le dea în mod gratuit. Așa, am pus în primul rând clauza standard propusă de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și acum pot să și respir după această denumire foarte lungă, am să citesc pentru că mi se pare importantă și vom face imediat diferența față de altele. Spune așa, orice litigiu decurgând din / sau în legătură cu prezentul contract, și aici se menționează inclusiv referitor la încheierea, nulitatea, interpretarea, executarea sau desființarea acesteia va fi soluționat și așa mai departe. Ca obiect al litigiului este relativ ușor să vii ulterior și să susții că de exemplu nulitatea contractului nu face obiectul arbitrajului. Și atunci rămân niște semne de întrebare.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:50:25] Camera de Comerț și Industrie a României a preferat această modalitate mai detaliată de a descrie care este una dintre dintre variantele propuse mi se pare că Centrul de Arbitraj de la Viena are o clauză similară și de asemenea toate aceste informații se regăsesc pe site-urile instituțiilor. Nu sunt inventate, nu e nimic secret și se recomandă anumite adăugiri și anume să menționăm din câți arbitri va fi format tribunalul arbitral, poate să fie 1, 3, 5 dacă dorești, dar de obicei avem1 sau 3 arbitri.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:51:10] Care este locul arbitrajului? Locul arbitrajului este cel care ne determină dreptul procedural aplicabil. Deci noi când spunem locul arbitrajului putem să spunem București, ceea ce înseamnă că va fi dreptul românesc. Însă dacă vom spune că locul arbitrajului este Viena se schimbă.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:51:34] Limba arbitrajului în cazul arbitrajului internațional este importantă între părți. Unele detalii pot fi deduse din interpretare. Cauza va fi guvernată de normele de drept substanțial și tot așa se inserează statul sau tribunalul arbitral va judeca litigiul în echitate. Unde există mai multă flexibilitate.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:52:03] Am mai pus clauza de la Curtea Permanentă de Arbitraj din cadrul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. Mi s-a părut că e o clauză foarte sumară, dar nu mai puțin eficientă și tocmai am vrut să arăt că există acest contrast. Ceea ce încearcă toate instituțiile este să se evite ambiguitatea pentru că scopul de a relua o convenție arbitrală este de a merge cu ea până la capăt și de a nu avea niște convenții arbitrale care nu pot fi puse în operă patologice. Și de asemenea și AHK România recomandă niște adăugiri.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:53:24] Să mai menționăm o dată asta cu locul barajului pentru că nu e doar locul în sensul că hai că mă gândesc că mă deplasez de aici până la Pitești, e mai important pentru că are legătură cu legislația. Dreptul procedural aplicabil speței care poate fi altul decât legea contractului.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:53:46] Am mai pus și clauza de la la Curtea de Comerț Internațional de la ICC de la Paris pentru că este în acest moment una dintre cele mai populare și nu am vrut să o ignor. Și aici avem din nou o formulare și mai contrasă și anume, orice litigiu decurgând din / sau în legătură cu prezentul contract. Din nou va fi soluționat, definitiv, formularea aceasta apare peste tot pentru că așa cum spuneam este esențial să se prevadă acest lucru în conformitate cu regulile de arbitraj ale Camerei de Comerț de către unul sau mai mulți arbitri desemnați în conformitate cu regulile menționate. Și aici ICC ne pune în vedere să avem grijă că ei au o preferință pentru un arbitru unic și atunci în momentul în care spui de către unul sau mai mulți arbitri poate dorești să menționezi că discutăm de trei.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:54:53] Mai există în regulile ICC o procedură a arbitrului de urgență care se va aplica cu excepția cazului în care o excludem în mod expres. De asemenea, există o procedură accelerată care trebuie să fie excluse în mod expres. O procedură accelerată pentru cererile cu o valoare redusă 2 milioane de dolari este valoarea maximă dacă dorești să se aplice litigiului tău această procedură chiar dacă are o valoare mai mare, ar trebui să fie menționat în mod expres și toate aceste aspecte sunt disponibile pe site-ul ICC, le-am adunat doar pentru a le trece puțin în revistă și a vedea că sunt totuși diferențe între instituții și din acest punct de vedere și că trebuie să avem grijă la detalii diferite.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:55:50] Acțiunea în anulare. În legea română este prevăzută acțiunea în anulare ca posibilă cale de atac împotriva unei hotărâri arbitrale. Este singura modalitate și procentul de acțiuni în anulare care sunt admise este foarte mic pentru că dacă ne uităm la motivele care pot să întemeieze o acțiune în anulare ele sunt atât de limitate încât e foarte greu să cazi acolo, litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului adică o instituție și niște arbitri cumva au trecut peste toate aceste aspecte și de fapt au pronunțat o hotărâre arbitrală asupra unui divorț când nu aveau voie. Sunt niște situații cu adevărat de excepție.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:56:48] Tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrară în temeiul unei convenții nule ori inoperante, asta se mai poate întâmpla pentru că tribunalul arbitral va decide asupra propriei competențe și sigur că o instanță de judecată poate hotărî altfel. Tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenția arbitrală, partea a lipsit la termen, iar procedura de citare nu a fost legal îndeplinită sunt de cele mai multe ori aspecte care să protejeze drepturile procedurale ale părților, să se asigure că justiția aceasta privată a fost totuși administrată în mod corect. Dar sunt foarte puține motive de fond care pot să justifice.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:57:36] Cam care ar putea fi motiv de fund?

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:57:41] Tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut. E și motiv de recurs acesta în dreptul românesc, dar la noi e greu să te încadrezi. Hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul și motivele. Aici, dacă nu cuprinde motivele și aceste este un motiv de recurs pe legea română dacă instanța nu a motivat și aici e de discutat ce înseamnă dacă a motivat sau nu.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:58:24] Și de regulă să poți să apelezi la asta înseamnă că instanța chiar n-a scris nimic, deci a copiat eventual perspectiva unei părți.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:58:32] Sau pur și simplu a dat o concluzie fără să o motiveze efectiv. Cam aici ai putea să vii. Dar mă rog și partea de ordine publică, dacă încalcă ordinea publică bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii. Este foarte greu să ajungi acolo.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:58:58] Asta trebuie să reținem că până la urmă asta e singura cale de atac a hotărârii arbitrale și în același timp calea asta de atac nu vă bazați foarte mult pe ea pentru că șansele să aveți câștig de cauză sunt minimale.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:59:12] E un argument de avut în vedere atunci când alegem arbitrajul. Partea de costuri, am pus aici câteva exemple. De regulă există o taxă de înregistrare, o taxă de administrare pe care o impune instituția. Discutăm aici de arbitrajul instituționalizat pentru că dacă este ad hoc și nu mergem la o instituție sigur că nu ni se vor aplica toate aceste lucruri și se stabilesc toate costurile altfel.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [00:59:47] Taxa de înregistrare de regulă este în sumă fixă, nu se rambursează, se plătește la început dacă nu se plătește se mai acordă un termen, dar de principiu dacă nu se plătește și nu se plătește nu se va merge mai departe cu arbitrajul.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [01:00:12] Ce voiam eu să punctez aici, la CCIR te costă 150 de euro taxa asta de înregistrare, dar dacă în contract copiezi de undeva Parisul, Curtea Internațională de Arbitraj de acolo, numai începutul faptul că înregistrezi litigiul te costă mult.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [01:00:34] ICC-ul este mai scump este și foarte popular. Sunt și foarte mulți arbitri de renume acolo. Instituția aici e cumva important, ICC-ul oferă o infrastructură destul de semnificativă. ICC-ul verifică hotărârea arbitrală înainte să ajungă la tine deci îți oferă niște servicii în plus pentru bani. Trebuie tot timpul analizat un pic și valoarea litigiului și complexitatea litigiului. Pentru că nu poți să te duci cu un litigiu de 100.000 de euro sperând că vei avea drept arbitru pe cineva extrem de experimentat care a scris cartea despre arbitraj. Onorariile arbitrilor se calculează în funcție de valoare și dacă litigiul tău are o valoare prea mică vei fi refuzat. Iar avocații în general vor ști care sunt arbitrii pentru care un litigiu mic este prea mic.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [01:02:13] Deci există o taxă de înregistrare și există o taxă de administrare.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [01:02:18] Există o taxă de înregistrare care se stabilește în funcție de obiectul cererii CCIR am fost foarte uimită să constat că se diferențiază între obiectul cererii în RON sau în EURO și dacă este obiectul cererii în euro și sunt părți rămâne totuși se vor aplica cele în ron. Nu mi se pare 100% ok treaba asta o să investighez mai mult acest aspect pentru că nu mi se pare ok această discriminare. Acum fiecare instituție își organizează cum dorește, este în continuare instituție privată.

Silvia Opriș - Avocat -Radu Opriș SPARL [01:02:48] Curtea de pe lângă Camera de Comerț Româno-Germană are o modalitate de a stabili taxa arbitrală totală și 40% va reveni instituției, iar 60% va reveni arbitrului. La ICC e în funcție de valoare poate să ajungă la 150.000 de dolari, taxă de administrare. La Viena între 500 și 75.000 de euro. La Londra avem rate orare, ca să nu avem dubii, în pounds. La Stockholm avem de la 3.000 la 70.000. Există calculatoare de taxe disponibile pe site-urile instituțiilor deci se pot consulta. Sunt niște tabele în funcție de care poți să îți faci calculul, în principiu cam știi la ce să te aștepți în momentul în care alegi o anumită instituție.