Inspecții fiscale. Noutăți și practici ale ANAF. La ce să ne așteptăm în acest an

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:00:59] Bună dimineața tuturor! Iată-ne ajunși în a treia zi a conferințelor practice avocanet.ro, seria noastră de evenimente dedicată afacerilor și profesioniștilor. Am început pe 26 ianuarie, continuăm până în 5 februarie și zilnic o să aducem în fața dumneavoastră experți care să vă explice cele mai importante noutăți și repere legislative care guvernează anul 2021. Pe partea de modelare fac echipă ca în fiecare zi cu colegul meu, Alin Popescu. Alin, sper că ești pregătit.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:01:30] Foarte pregătit.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:01:34] Pentru că ieri am avut un record de participanți și un record de întrebări, cred că au fost spre 200 dacă-mi aduc eu bine aminte și am reușit să răspundem la aproape la fiecare dintre ele. Venim astăzi cu forțe proaspete și întărit. Avem alături de noi cinci speakeri de la Deloitte România, o companie de consultanță care nu cred că mai are nevoie de nicio introducere, este unul dintre liderii cunoscuți și recunoscuți ai pieței de consultanță fiscală din România și din lume. Invitații noștri de astăzi au pregătit pentru dumneavoastră o sesiune de informare complexă pe o temă extrem de importantă. Vom vorbi despre inspecțiile și controalele fiscale pe toate ariile majore pe care le verifică de obicei ANAF-ul. Sunt convinsă că e un subiect de interes pentru toate companiile. Haideți să-i cunoaștem pe invitații noștri de astăzi și să explicăm pe scurt care e tematica pe care o va prezenta fiecare.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:02:37] Îi introducem în ordinea numerelor de pe tricou să zic așa, în ordinea în care vor intra în prezentare, te las pe tine, Alin, să faci prima prezentare.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:02:45] Mulțumesc, Roxana, primul nostru speaker de astăzi este Bogdan Mărculeț, care este Senior Managing Associate la Reff și Asociații, o componentă din zona legală a Deloitte, Deloitte legal. Bogdan are mai mult de 12 ani de experiență în soluționarea disputelor și este specializat în litigii fiscale complexe. El a asistat și a reprezentat cu succes clienți în fața instanțelor de judecată în litigii de contencios administrativ de muncă în materia proprietății imobiliare a proiectelor de infrastructură, protecției consumatorului și în multiple dosare de arbitraj. Bogdan ne va introduce astăzi în tematica și ne va explica care sunt noutățile legislative în materia inspecțiilor fiscale. Având în vedere că finalul anului trecut ne-a adus o mulțime de modificări legislative care schimbă major modul în care se vor desfășura verificările fiscale la companii.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:03:32] Cel de-al doilea speaker de astăzi va fi, Monica Țariuc, Manager Senior pe zona de Servicii Angajatori Globali la Deloitte România. Monica este specializată în impozit pe venit și contribuții sociale, în cei 12 ani de experiență a fost implicată în numeroase proiecte de consultanță la nivel local și internațional deservind numeroși clienți referitor la politicile lor de remunerare și tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice, fie ele active sau pasive, de natură dependentă sau independentă. Monica ne va explica astăzi ce urmează în 2021 în privința inspecțiilor fiscale care vizează contribuțiile sociale și facilitățile acordate de stat pe perioada stărilor de urgență și alertă. Pentru un tablou complet așa de informare, Monica, ne va vorbi și despre campaniile naționale recente de verificări care s-au concentrat pe diurnele transportatorilor și pe tichetele cadou.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:04:35] Continuăm cu al treilea speaker de astăzi, Ramona Țariuc, Director Impozitare Indirectă la Deloitte România. Ramona are experiență de peste 13 ani în consultanță fiscală dobândită în cadrul Deloitte, perioadă în care s-a specializat în impozite indirecte. În prezent coordonează echipa de raportare TVA concentrându-se pe eficientizarea proceselor care vizează declararea corectă a TVA, reducerea timpului alocat activităților recurente și menținerea unui nivel ridicat al calității. Portofoliul de clienți include companii din toate domeniile de activitate cărora le oferă o paletă complexă de servicii de la asistență în vederea înregistrării în scopuri de TVA, raportare TVA, asistență în controale privind rambursarea TVA până la procesul de înregistrare fiscală. Ramona ne va explica astăzi pornind de la experiențele recente din controalele ANAF la care ea și echipa ei au asistat, la ce să ne așteptăm în acest an de la verificările Fiscului în materie de TVA, care sunt punctele de interes ale inspectorilor și unde sunt ariile vulnerabile pentru orice contribuabil. Zona asta cu arii vulnerabile este una probabil pe care toată lumea așteaptă să audă.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:05:35] Mai departe ne încânta, Ioana Botez, Manager Senior în Departamentul de Prețuri de Transfer. Ioana are 13 ani de experiență în servicii de consultanță fiscală oferite companiilor locale și multinaționale în materie de prețuri de transfer, impozitare directă și impozitare internațională. Are o experiență de 4 ani în domeniul de contabilitate. Ioana asistă companiile în pregătirea documentației prețurilor de transfer, oferă asistență în timpul controalelor și consultanță fiscală variată pe teme de prețuri de transfer și lucrează cu clienți din orice industrie v-ați putea gândi, auto, retail, prestări servicii, farmaceutice și așa mai departe. Ioana va aborda azi cum puteți să bănuiți controalele din domeniul prețurilor de transfer, o arie care a înregistrat în ultimii ani o creștere accelerată în privința numărului de verificări fiscale și care continuă să suscite un interes major în rândul inspectorilor ANAF, astfel că Ioana o să vină cu informații care derivă chiar din practica ei pe care a dobândit-o asistând numeroși clienți în cadrul controalelor pe această tematică.

Alin Popescu - Fondator - avocatnet.ro [00:06:50] Și ajungem la Mihaela Popescu Ichim, care este Director în cadrul echipei de Impozitare Directă și Fiscalitate Internațională Deloitte. Cu peste 10 ani de activitate în domeniu are o experiență vastă în consilierea clienților în chestiuni de fiscalitate locală și internațională fiind specializată în arii precum impozitul pe profit, impozitul pe veniturile nerezidenților și taxe locale. De-a lungul timpului a lucrat pentru un portofoliu larg de clienți, în special din domeniul imobiliar, din domeniul IT & C și servicii financiare. Ne va detalia astăzi aspecte practice cu privire la inspecțiile din materia impozitului pe profit și altor impozite directe și ne va spune ce a observat ea în practica ANAF pe acest domeniu.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:07:39] Aceștia sunt specilștii noștri de astăzi. De principiu ne-am gândit să schimbăm un pic modul de desfășurare a evenimentului astfel încât fiecare dintre speakerii noștri va avea o interdicție de 15 minute în care va prezenta tematicile pe care le-am descris noi mai devreme, iar la finalul prezentărilor vom avea o sesiune de 30 de minute pe care o dedicăm întrebărilor dumneavoastră. Aș propune să începem pentru că ne așteaptă o sesiune complexă și cu multe informații și să putem profita la maximum de timp. O să îi dăm cuvântul lui Bogdan să ne introducă în tematica noastră de astăzi și să ne povestească un pic ce modificări am avut și cum ne impactează ele anul acesta.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:08:36] Bună ziua! Mulțumim, avocatnet, pentru invitație și mulțumim participanților pentru interesul pentru această conferință. Așa cum au prezentat și Alin și Roxana, voi aborda principalele modificări ale Codului de Procedură Fiscală, mai ales în materia inspecțiilor fiscale cu focus pe drepturile care au fost adăugate contribuabilului în relația cu autoritățile fiscale și de asemenea eventuale minusuri care se mai regăsesc în modificarea legislației, a legislației aferente.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:09:10] Voi începe cu câteva precizări generale ale cu privire la modificările care au intervenit cu privire la inspecțiile fiscale și mă refer aici în principiu la discuția finală, unde s-a reglementat prin noua modificare a Codului de procedură fiscală un termen minim de la data la care autoritățile fiscale transmit proiectul raportului de inspecție fiscală până la momentul discuției finale. Este vorba de un termen de minim 3 zile lucrătoare sau 5 zile lucrătoare pentru marii contribuabili pe care autoritățile fiscale trebuie să le respecte. Înainte situația era un pic neclară întrucât autoritățile fiscale obișnuiau să trimită proiectul de raport de inspecție fiscală să stabilească discuția finală în următoarele una, două zile lucrătoare, uneori le transmiteau vinerea și luni urma să aibă loc discuția finală astfel încât nu era timp pentru contribuabili să își formeze un punct de vedere să se pregătească temeinic pentru discuția finală unde practic este ultima discuție cu autoritatea fiscală înainte de a se emite RIF-ul final și decizia de impunere finală. Acum avem acest termen minim.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:10:21] O altă modificare importantă se referă la reverificare. Prin noile modificări se dă posibilitatea contribuabilului să solicite reverificarea în cazul în care nu mai poate corecta declarația fiscală întrucât a intervenit anularea rezervei verificării ulterioare. În cazurile în care nu se mai poate corecta declarația fiscală, practic asta oferă posibilitatea contribuabililor să ceară reverificarea Fiscului astfel încât să se corecteze situația din trecut. În cazurile în care de exemplu a intervenit prescripția sau în alte cazuri în care nu se mai poate modifica declarația de impunere.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:11:06] O altă modificare cu caracter general se referă la penalitatea de nedeclarare. Înainte contribuabilul trebuia să ceară reducerea penalități de nedeclarare cu 75% în cazul în care plătea în timp obligația fiscală impusă, acum dacă se plătește în timp se reduce din oficiu.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:11:23] Și o altă modificare importantă pe acest aspect ținea de faptul că dacă în raportul de inspecție fiscală autoritatea nu mai menționează nimic cu privire la penalitatea de nedeclarare atunci și nu mai poate să emită un act fiscal subsecvent și ulterior prin care să impună această penalitate de nedeclarare. Dacă Fiscul nu menționează nimic în RIF, practic decade din dreptul de a mai impune penalități de nedeclarare în cele ce urmează.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:11:50] Acestea ar fi coordonatele generale. O modificare foarte importantă care a intervenit la sfârșitul anului trecut ține de suspendarea inspecției fiscale. Un aspect foarte important întrucât de multe ori în timpul inspecției fiscale organele fiscale procedează la aceasta suspendare. S-au prevăzut două noi cazuri principale de suspendare. Unul ține de relația dintre penal și fiscal, mai precis dacă la momentul începerii inspecției fiscale exista o procedură penală sau demarează o procedură penală sau o procedură judiciară în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare, această situație este un caz de suspendare inspecției fiscale pentru organele de inspecție.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:12:40] Un alt caz care s-a introdus ține tot de desfășurarea paralela procedurilor penale și fiscale în cazul în care contribuabilul nu poate pune la dispoziția autorității fiscale documentele financiar contabile pentru că au fost ridicate de către organul de urmărire penală, din nou se poate suspenda inspecția fiscală. Este important de menționat că aceste două cazuri sunt cazuri opționale, adică nu există obligația organului fiscal să suspende inspecția fiscală, ci rămâne la latitudinea acestuia dacă suspendă sau nu. Suspendarea nu este automată, organul fiscal decide, contribuabilul bineînțeles o poate cere.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:13:16] Ceea ce e important de menționat cu privire la decizia de suspendare. S-a clarificat de către noua legislație că decizia de suspendare poate fi atacată conform Codului de Procedură Fiscală, nu neapărat în cele două cazuri pe care le-am menționat mai devreme, ci în toate cazurile de suspendare. Este o clarificare importantă pentru că înainte existau dezbateri dacă decizia de suspendare poate fi atacată sau nu. Ea poate fi atacată conform noilor prevederi și poate fi atacată cu contestație fiscală, ulterior în contencios administrativ. Rămâne de văzut dacă este o modalitate foarte utilă sau efectivă de a contesta decizia de suspendare având în vedere că soluționarea contestației fiscale și apoi un proces în contencios administrativ durează destul de mult astfel încât în cazurile în care suspendarea se poate dispune pe maxim 6 luni de exemplu, e greu de imaginat că un proces cu totul s-ar rezolva în cele șase luni maxime de suspendare. Rămâne de văzut cât de eficient va fi această posibilitate de contestare a deciziei de suspendare.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:14:23] Trecând mai departe, tot legat de suspendare s-au prevăzut anumite drepturi și consecințe importante pentru contribuabil. Mai precis, în perioada în care Inspecția Fiscală este suspendată pe orice motiv, contribuabilul practic nu mai are obligația de a colabora cu organele fiscale și nici nu are obligația de a furniza informații către organele fiscale. Pentru că înainte după cum probabil știți, dacă ați făcut obiectul inspecției fiscale în perioada de suspendare organele fiscale încă solicitau documente, mai aveau loc schimburi, mai mai aveau loc diverse discuții astfel încât deși în perioada de suspendare nu trebuie să se întâmple nimic, totuși organele fiscale profitau un pic de această perioadă. Acum practic contribuabilul poate să refuze colaborarea pe perioada suspendării.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:15:12] Și o altă modificare importantă și un drept important al contribuabilului care decurge cumva din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene este aceea că acum contribuabilul poate cere organului fiscal să îi comunice orice mijloc de probă pe care l-a obținut ca urmare a acțiunii care a condus la suspendare. De exemplu, dacă a avut loc un control încrucișat și a fost suspendată inspecția fiscală, acum se prevede expres dreptul contribuabilului de a solicita organelor fiscale rezultatul acelui control încrucișat sau rezultatul acelei cercetări pe care organul fiscal a făcut-o în perioada în care Inspecția Fiscală a fost suspendată astfel încât contribuabilul să poată să-și exercite practic dreptul de apărare și să știe ce consecințe până la urmă va trage Fiscul din acele verificări pe care le-a făcut.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:16:04] Acestea ar fi principalele chestiuni cu privire la suspendarea inspecției fiscale, cu privire la drepturile contribuabililor aferente suspendării. Pe de o parte avem drepturile acestea, pe de altă parte trecând la partea următoare, bineînțeles că avem și sancțiuni noi prevăzute pentru organele fiscale și mă refer la nulitate, pentru că acolo unde se încalcă drepturi sau se încalcă proceduri de organul fiscal trebuie să intervină bineînțeles și o sancțiune.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:16:31] S-au prevăzut de către noua legislație câteva cazuri noi de nulitate a actului administrativ fiscal. Aceste cazuri erau deja, se aplicau în practică de către avocați, de către consultați, de către instanțe, însă acum au fost reglementate expres. Cel mai important pe care l-aș spune este cel legat de dubla parcurgere a unei proceduri penale și fiscale. Cum am spus anterior, dacă sunt două proceduri paralele organul fiscal nu este obligat să suspende, însă dacă s-au făcut constatări cu privire la fapte penale care privesc mijloacele de probă în legătură cu stabilirea bazei de impunere, iar organul fiscal nu a suspendat, dar cu toate astea emite raportul de inspecție fiscală la final, acest raport de inspecție fiscală va fi lovit de nulitate, nulitatea este expres menționat de către Codul de Procedură Fiscală. Astfel încât până la urmă chiar dacă organul fiscal nu suspendă, contribuabilul are la dispoziție un alt mijloc de apărare și poate să apeleze expres la această sancțiune prevăzută de către cod. Restul situațiilor mai mult sau mai puțin decurg din din restul modificările care au avut loc și erau la dispoziția contribuabililor și se mai aplicau în practică și până acum.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:17:50] Ca și alte modificări, trecând la următoarele modificări în ceea ce privește controalele fiscale, altele decât Inspecția Fiscală și mă refer la controlul inopinat și la controlul antifraudă. Și aici au avut loc câteva clarificări ale legislației, nu s-au introdus elemente extrem de importante pe acest aspect, însă rămâne un mic neajuns cu privire la controlul antifraudă, deși se prevede expres posibilitatea contribuabilului să își exprime punctul de vedere în 5 zile de la comunicarea procesului verbal. Ceea ce înainte nu era prevăzut expres, dar se întâmpla în practică. Cu toate acestea se prevede expres că procesul verbal este un mijloc de probă pentru organele fiscale constituie un mijloc de probă și chiar dacă în el se prevăd consecințele fiscale ale constatărilor inspectorilor. Aceasta este un aspect negativ pentru că contribuabilul rămâne cu aceste constatări fiscale, dar pe de altă parte acest proces verbal emis în urma unui control antifraudă tot nu este considerat un act administrativ fiscal și cel puțin în practică nu se admite contestarea lui nici prin contestație fiscală și de asemenea bineînțeles nici în cadrul contenciosului administrativ. Deci aici ar rămâne o zonă de îmbunătățit de către legiuitor pe partea de control antifraudă.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:19:22] Trec mai departe pe modificările care au intervenit cu privire la soluționarea disputelor. Aici a intervenit o modificare cu privire la competența de soluționare a contestațiilor fiscale. Nu a intrat încă în vigoare, ar trebui să intre în vigoare aproximativ în luna iunie a anului 2021. Practic pentru actele fiscale emise de organul fiscal central competența a trecut la Ministerul Finanțelor Publice la o structură specializată. Dacă vorbim de acte administrativ fiscale emise de organele fiscale locale sau de alte organe care administrează creanțe fiscale, competența de soluționare rămâne la organul emitent. Deci s-a modificat parțial ca să zic așa competența de soluționare în sensul în care Ministerul Finanțelor Publice va controla doar acele acte administrative fiscale emise de organul central. Celelalte urmând a fi în continuare soluționate de organul emitent ceea ce e o îmbunătățire, dar din nou și aici rămâne loc în continuare de îmbunătățiri cu privire la competența de soluționare. E adevărat, în ceea ce privește Ministerul Finanțelor Publice aparența de imparțialitate este mai mare și speranța este la o îmbunătățire a ratei de soluționare, să zic așa, favorabilă în favoarea contribuabilului a contestațiilor fiscale.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:20:42] Și trecând și peste această modificare, ajungem la ultima modificare de care voiam să vă spun, despre introducerea procedurii de reexaminare a deciziei de soluționare. Dacă până acum decizia de soluționare a unei contestații fiscale putea fi atacată numai în contencios administrativ, în prezent ea poate fi atacată și cu o cerere de reexaminare în fața organului care a emis-o. Practic contribuabilul poate cere această reexaminare. Autoritatea care a emis decizia de soluționare va soluționa această cerere de reexaminare. Ce sunt interesante aici? Sunt cazurile de reexaminare și unul dintre ele ridică mai multe semne de întrebare, respectiv acel caz de reexaminare care prevede că nu s-a avut în vedere aplicarea în speță la soluționarea contestației fiscale a unor dispoziții ilegale care a schimbat fundamental soluția.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:21:35] Ce înseamnă că nu a avut în vedere organul fiscal este de dezbătut pentru că nu a avut în vedere înseamnă că nu a menționat deloc acele dispoziții legale sau le-a menționat, dar nu le-a aplicat. Rămâne de văzut dacă în practică se va interpreta că acest neavut în vedere se referă la o lipsă totală sau practic o aplicare sau o interpretare greșită a legii, un mecanism similar recursului. Restul cauzelor de reexaminare nu sunt străine, seamănă mult cu ceea ce mai avem și în prezent în legea contenciosului administrativ și în Codul de Procedură Fiscală.

Bogdan Mărculeț - Senior Managing Associate - Reff & Asociații - Deloitte Legal [00:22:16] Termenul de atacare este de un an. Dacă nu ați atacat decizia de soluționare sau dacă ați atacat-o este pe parcursul soluționării cauzei, dar nici acest termen ultim, în cazul în care ați atacat nu este infinit. Practic decizia pronunțată de organul fiscal în cererea de reexaminare trebuie să fie comunicată către contribuabil până la data la care se închid dezbaterile asupra fondului. Altfel dacă se comunică după acest moment, practic decizia din reexaminare nu mai produce efecte. O să o las în continuare pe colega mea, Monica, să vă spună aspectele importante conflictuale în materia inspecțiilor fiscale în cazul impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:23:06] Mulțumesc, Bogdan, și bună ziua tuturor! Este cumva adevărat că inspecțiile fiscale în zona de impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale nu au fost istoric să zic, atât de frecvente sau poate nu cu rezultate atât de răsunătoare ca altele în zona de TVA sau prețuri de transfer. Însă în ultima vreme și acestea se întețesc și avem inclusiv controale tematice complexe în această zonă. Iar pentru discuția de astăzi am pregătit acest unic slide, întrucât eu reacționez foarte bine la vizual și am încercat să vă transmit și dumneavoastră lucrul acesta încercând să cuprind într-o singură privire cele mai importante aspecte privind situația curentă a inspecțiilor fiscale. Am făcut și o paralelă sau am încercat să fac o paralelă cu lumea cinematografică inspirată de orele prea multe poate, pe care le-am petrecut pe platformele de profil în această pandemie cu toții cred, dar cred că vom relaționa mai bine cu subiectul ăsta care nu e cel mai prieten al inspecțiilor fiscale privindu-l din perspectiva asta.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:24:15] Așadar avem pe slide zona clasicelor, cum l-am numit. Și aici aș vrea să vă vorbesc despre inspecții care vizează de principiu remunerația acordată salariaților și în mod special acele tipuri de remunerații, fie că vorbim despre salarii, plăți asimilate sau beneficii, avantaje care pot beneficia în anumite condiții de tratament fiscal preferențial, fie că vorbim despre scutirea de impozit pe venit și nu numai pentru salariații din IT, construcții, dar și acordarea de anumite avantaje care au un tratament fiscal preferențial, fie că vorbim despre tichete, ajutoare, diurne, mașini de serviciu, toată plaja de beneficii.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:25:00] Separat rămâne de actualitate în zona aceasta și reclasificarea naturii veniturilor obținute din activități independente, fie că vorbim despre PFA, PFI sau micro SRL. Toate aceste inspecții au în vizor același lucru, faptul că există o diferență de impozitare semnificativă între beneficiile preferentiale și venitul salarial sau între veniturile din activități independente și veniturile salariale. Spețele sunt diferite în sine dacă ar fi să le analizăm pe fiecare în parte din punct de vedere tehnic, însă au un element comun major asupra căruia aș vrea să vă atrag atenția și anume faptul că în calculul expunerii atunci când vorbim despre veniturile salariale în general în zona aceasta, mulți contribuabili se gândesc și folosesc cred că în mod intuitiv în momentul în care își calculează expunerea procentul de 41,5 care este într-adevăr rata efectivă de taxare de la brut la net a unui venit salarial.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:26:03] Dacă nu au plătit absolut nimic și am un risc ca venituri respectiv să se reclasifice în venit salarial, acestea vor fi teoretic taxele pe care le voi plăti. Mulți mai adaugă și contribuție asiguratorie pentru muncă de 2,25, dar aș spune mai degrabă că aceasta e irelevantă în calculul total.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:26:21] În cele mai multe cazuri expunerea reală nu este 41,5%, ci este aproximativ 70% pentru că în determinarea bazei de calcul la care aplicăm ratele de impunere folosim în mai mult de 90% din cazuri metoda sutei mărite. Acest fapt se datorează faptului că angajatorul de cele mai multe ori nu se va îndrepta către angajat să-i ceară înapoi eventualele taxe care nu s-au plătit pentru un venit reclasificat pentru faptul că angajatul a aplicat un tratament fiscal poate eronat. Și atunci faptul că angajatorul în momentul reclasificării plătește taxele pentru veniturile respective, constituie în sine un alt beneficiu pentru că în mod normal ar fi trebuit să le plătească angajatul din venitul său brut. Așa că rata pe care o aplicăm pentru a afla expunerea crește. Mai mult, dacă adăugăm și dobânzi și penalități de întârziere pentru că știm cu toții că inspecțiile se întâmplă după trei cinci ani și nu imediat după faptă, se strâng niște dobânzi și penalități. Expunerea e undeva de 100% din costul inițial. Ceea ce poate fi o sumă extrem de relevantă pentru orice tip de business.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:27:37] Lucrurile nu sunt mereu atât de negre și este foarte important ca atunci când aplicăm un tratament preferențial să nu facem neapărat cu teamă că acesta va fi clasificat gândindu-ne la expunerea asta. Este foarte important să facem în urma unei analize substanțiale obiective și să avem documentația suport necesară.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:27:57] Nu face subiectul prezentării de astăzi și lucrul acesta, dar aș vrea să vă spun că există și părți pozitive și atunci aș vrea să menționez totuși că anul nou a venit cu semne bune și 2021 a venit cu niște modificări legislative în baza cărora aș vrea să-i încurajez pe toți angajatorii să se aplece asupra politicilor de remunerare a angajaților și să ia în calcul în măsura în care se poate o creștere a ponderii beneficiilor remunerația totală pentru că avantajul în sumă netă pe care angajatul îl poate avea ca urmare a unei asemenea politici este unul care nu e ignorat și aici aș atrage atenția asupra indemnizației pentru telemuncă, asupra educației timpurii, chiar și asupra serviciilor turistice, toate sunt extrem de ofertante și ar trebui să aruncați o privire și acolo, asta pe partea pozitivă a lucrurilor, să nu vorbim doar despre inspecții și riscuri.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:28:56] Mergând mai departe pe slide, la box office să spunem așa, dacă tot facem paralela cu lumea cinematografică, în ultimii ani în zona de impozit pe venit și contribuții sociale am avut două inspecții tematice, tichetele cadou și diurnele transportatorilor și deși vorbim despre spețe tehnice total diferite, ele au avut elemente comune. În primul rând autoritățile au colaborat într-un mod extins, fie că vorbim despre colaborarea între ANAF și Antifraudă în cazul tichetelor cadou sau în cazul diurnele acordate transportatorilor am văzut o foarte bună conexiune între ITM și ANAF.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:29:40] Un al doilea element comun ar fi expunerile care au fost foarte mari în unele cazuri, chiar de ordinul milioanelor de euro și un al treilea element comun aș spune că este cumva cel care a pornit aceste controale tematice și anume, ceva clarități legislative în zona asta, indiferent că au venit din prevederile Codului fiscal sau al legislației adiacente.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:30:06] Speța tichetelor cadou, sunt câteva scenarii în care tichetele cadou pot fi acordate, acestea sunt prevăzute în legislația tichetelor cadou. Le putem acorda angajaților în scopuri sociale sau putem acorda altora decât angajaților proprii în scopuri de campanii de marketing și promovare a produselor. Acestea sunt singurele două scopuri. Mai departe în Codul Fiscal sunt preluate mai multe tipuri de tratament fiscal în sensul că putem avea venit salarial cu tratament fiscal preferențial, celebrele tichete de cadou acordate de Crăciun, Paște, 1 Iunie, 8 Martie angajaților proprii în limita a 150 de lei, avem tichete cadou acordate în afara acestor ocazii, care au un tratament fiscal diferit. Se datorează impozit pe venit, dar pot fi scutite de la contribuții de asigurări sociale evident dacă se mai îndeplinesc și alte condiții adiacente și mai avem situația veniturilor din alte surse unde se menționează iar tichetele cadou.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:31:07] Ce s-a întâmplat în practică a fost că substanța pentru care se acordă aceste tichete cadou în special în relația cu terții este a fost considerată undeva între venit salarial și venit din alte surse. Opinia mea este că neclaritatea nu vine din legislația fiscală, nu din Codul Fiscal care a fost destul de clar privind tratamentul fiscal aplicabil și mai nou de la 1 ianuarie avem și niște clarificări în această zonă, ci de practica angajatorilor care acorda aceste tichete și de investigarea mai departe în care dintre aceste tratamente fiscale se încadrează fiecare acordare în parte.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:31:50] Referitor la diurne, știți probabil că acum câțiva ani, cred că 2015 dacă nu mă înșel, a existat o amnistie anunț în această zonă care a cuprins într-adevăr mai multe activități, dar si partea asta de diurni acordate transportatorilor. Nu a fost urmată amnistia de o modificare semnificativă în legislație și atunci practic a rămas în unele locuri aceiași anterioare amnistiei. A început iar anul trecut o campanie de control în această zonă, la cinci ani iată, după o primă apropo de momentul în care încep inspecțiile fiscale și inspecțiile acum ridică niște probleme de substanță mult mai complexe decât acum cinci ani și foarte interesante, mai ales prin colaborarea cum spuneam mai devreme cu Inspectoratul Teritorial de Muncă. Se pun acolo foarte multe probleme și sunt implicații inclusiv transfrontaliere în cazul transportului internațional.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:32:54] Fără să fac referire neapărat la situații cu totul speciale și trecând în revistă doar problema generală a diurnei transportatorilor care în fapt își are izvorul în legislația muncii și nu în legislația fiscală, problema care se pune este aceea de caracter excepțional al delegării salariatului respectiv. Pentru că din punct de vedere al Codului Muncii delegația este delegarea sau detașarea salariatului presupune o situație excepțională, ocazională în care angajatul nu-și poate desfășura activitatea la locul de muncă fix pe care-l are prevăzut în contractul individual de muncă, ci într-o altă locație. La fel, Codul Muncii mai prevede și clauza de mobilitate care se aplică în cazul angajaților care prin natura activității nu au un loc de muncă fix.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:33:46] Plecând de aici, șoferii au mai degrabă o activitate cu caracter mobil, în sensul că nu au niciodată un loc de muncă fix și atunci nu este excepțional faptul că ei trebuie să se deplaseze în anumite locuri pentru a-și desfășura activitatea. Nefiind un caracter excepțional, nu se poate aplica nici tratamentul preferențial aplicat diurnei care se acordă în cazul delegării. Și pe această filieră mergând din pas în pas, din Codul Muncii înspre legislația fiscală se aplică impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale acestor diurne.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:34:27] Dacă ar fi să luăm în calcul diurna pentru Uniunea Europeană, spre exemplu, pentru că aici sunt sumele mai mari, nu în ceea ce privește delegarea internă, ci delegarea externă. Aici am avea 35 de euro care este diurna pentru personalul din instituțiile publice. Tratamentul fiscal preferențial și sumele care se acordă în mod normal sunt de 2 în practică, 2,5 înmulțit cu 35, vorbim undeva aproape de 90 de euro pe zi. 90 de euro pe zi înmulțit cu 20 de zile lucrătoare pe lună, înmulțit cu numărul de angajați, înmulțit cu probabil acești 5 ani până la apariția inspecției, ajungi foarte ușor din înmulțire în înmulțire într-o expunere de milioane de euro. Acum nu vreau nici să sperii foarte tare, există evident și situații în care există argumente suficiente care să demonstreze că șoferii respectivi se află într-o situație excepțională. Motiv pentru care primesc și această indemnizație zilnică să îi spunem.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:35:31] Cam atât cu trecutul, ce ne așteaptă anul acesta, au fost deja anunțate oficial intențiile de a merge în controlul tematic pe asigurări sociale ca temă generală. Pentru că nu a existat nicio inspecție de acest gen care să targeteze suma aceasta de mai bine de 5 ani de când contribuțiile sociale s-au mutat la Anaf de la casele de sănătate, casele de pensii și așa mai departe.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:36:01] Și la fel s-a anunțat o intenție de a verifica evident facilitățile acordate în pandemie. Aici nu cred că este nicio surpriză pentru că autoritățile române cred că au reacționat foarte bine în sensul că și angajatorii s-au adaptat foarte bine pandemiei, dar și autoritățile pentru că nu au insistat cu prezentarea documentației suport de sute de pagini pentru a acorda facilitatea cu termene lungi de acordare, și-au dat seama că este nevoie de un proces mult mai rapid. Ca atare au mers pe varianta de a acorda aceste facilități în baza unei documentații suport limitate. Și cele mai multe au fost acordate în baza unei declarații pe proprie răspundere a administratorului. Ce ne așteptăm să se întâmple acum? Să vină un val de control în această zonă, probabil iarăși va fi o legătură între autoritățile de muncă și autoritățile fiscale care să verifice documentația suport din spatele declarației pe propria răspundere și atunci sfatul meu este către angajator să se pregătească în acest sens cât de mult posibil înainte să vină inspecția, cu cât le facem mai repede, mai aproape de momentul în care am luat decizia, cu atât informația e mai proaspătă principial vorbind și ne este mai ușor să o și justificăm decât să pregătim sau să căutăm documente la un moment ulterior.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:37:26] O altă zonă în care credem noi că va fi un interes, va fi cea de lucrători transfrontalieri, acum ar fi fost un subiect de interes, dar în contextul pandemiei cred că s-a diminuat puțin interesul și aici vorbim despre angajații noștri care desfășoară activități în alte state sau angajați pe care noi îi primim ca angajatori veniți din alte state, poate de la societăți din grup. Acolo apare pe posted workers directive, această directivă europeană. Obligația angajatorului din celălalt stat, să depună o notificare către autoritățile de muncă din România în care să notifice că lucrătorul respectiv își desfășoară activitatea aici. De foarte multe ori este nevoie de acest lucru indiferent de perioada pe care angajatul o petrece în România, adică poate apărea și în cazul în care vorbim doar 5 zile de prezență, depinde și de scopul prezenței aici.

Monica Țariuc - Manager Senior Servicii Angajatori - Deloitte România [00:38:20] Acum nu știu cât de multe mai sunt călătoriile de genul acesta așa că cred că o să se mute cumva interesul din zona asta pe un altfel de relație cross border și anume remote work în cazul în care lucrurile de acasă sau lucruri de oriunde nu este de pe teritoriul aceleași țări unde este angajatorul. Și aici intervin foarte multe probleme care transced partea asta de legătură directă angajat / angajator unde vorbim de impozit pe venit, contribuții sociale și legislația muncii în sine. Și mergem mai departe și către obligații ale autorului cu impact la nivelul societății sediu permanent, prețuri de transfer și sediu fix în zona de TVA. Și aici închid și cu ocazia asta fac și o legătură către colega mea, Ramona, care chiar vă va povesti mai multe despre subiectul sediului fix.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:39:09] Mulțumesc, Monica, vă urez și eu bun venit! Bună ziua! Și o să vedem în cele ce urmează cum componenta umană pusă laolaltă cu componenta tehnică are impact și din perspectiva TVA. Continuând în același registru cinematografic am putea compara inspecțiile fiscale cu filmul Ziua Cârtiței, în care un jurnalist merge să facă un reportaj într-un alt oraș despre ziua cârtiței și se trezește ziua următoare, este iarăși ziua cârtiței și din nou, și din nou, și din nou. Faptul că se repetă lucrurile zi de zi îl consideră un avantaj reușind să rezolve anumite probleme știind din timp la ce să se aștepte, însă își dă seama că este sortit să trăiască pentru o eternitate în același loc întâlnind aceiași oameni făcând același lucru.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:40:07] Probabil așa se întâmplă și cu inspecțiile fiscale, când începe inspecția inspectorii solicită documentele justificative, facturi, jurnale de vânzări, discrepanțe între 390 și 394, justificări și așa mai departe. Și deși durata inspecției fiscale este reglementată de codul de procedură se pare că durează uneori pare că durează o eternitate și nu se mai termină. Totuși faptul că inspectorii fiscali au un set de informații pe care le cer la orice inspecție poate fi în avantajul contribuabilului, el putând să se pregătească din timp măcar cu o parte din aceste documente.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:40:48] Dar există anumite aspecte și abordări care fac inspecțiile fiscale un exercițiu antrenant și astăzi vom vorbi despre unul dintre acestea și anume, sediul fix. Pentru că în ultima perioadă ne-am confruntat cu numeroase solicitări venite din partea autorităților fiscale menite să stabilească faptul că o societate nerezidentă care are numai o înregistrare direct în scopuri de TVA are și sediu fix în România. Aceste situații pot apărea în diverse industrii, cel mai des am văzut în industria automotiv sau în industria procesatoare să-i spunem.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:41:34] Însă există și în industria farma sau beauty când ne lovim de servicii de marketing, servicii de procesare, servicii logistice. Pentru a lua un exemplu practic ca să facem lucrurile mai simplu de înțeles avem de cele mai multe ori în principal o societate nerezidente care este stabilită în afara României și intră într-un contract de producție în regim de toll, am spus noi, cu o societate din România. Societatea nerezidentă își asumă să achiziționeze materia primă fie local, fie intracomunitar pe care o pune mai departe la dispoziția producătorului.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:42:21] Produsele astfel obținute sunt proprietatea principalului și sunt de cele mai multe ori livrate intracomunitar efectuând fie achiziții intracomunitare de materie primă, fie livrări intracomunitare de produse finite, societatea aceasta nerezidentă este obligată să obțină un cod de TVA, îi spunem noi înregistrare directă în scopuri de TVA.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:42:46] Serviciile prestate de producătorul român sunt facturate fără TVA considerând că sunt taxabile pe regula generală, acolo unde beneficiarul își are sediul activității, acesta nedispunând de un sediu fix în România. Am observat situații în care activitatea desfășurată de producătorul român sau în practică autoritățile fiscale consideră, încearcă să descopere faptul că activitatea desfășurată de producătorul român depășește atribuțiile asumate prin contract oferind principalului și alte servicii auxiliare cum ar fi aprovizionarea, se poate observa faptul că angajații producătorului intră în contract de negociere pentru achiziționarea materiei prime sau certifică controlul calității sau intervin în remedierea defectelor de produs după ce bunurile părăsesc poarta fabricii să-i spunem. Chiar am avut situații în care au existat controale la transportatori, tocmai pentru a verifica cu cine intră în contact aceste societăți cu rezidentul sau cu nerezidentul.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:44:18] În cadrul inspecțiilor fiscale autoritățile au abordarea că principalul dispune de resurse necesare pentru a crea un sediu fix efectiv angajații producătorului, deci societății din România. Unde este miza? Serviciile facturate de producător am spus că sunt taxabile acolo unde este stabilit beneficiarul în absența unui sediu fix, aducând resursa umană pe lângă resursele tehnice necesare livrărilor intracomunitare pe care le desfășoară pasul iminent este crearea sediului fix în România și astfel serviciile prestate de către producător trebuie să fie facturate cu 19%. Dacă ne gândim la perioada de prescripție de cinci ani și la dobânzile și penalitățile care pot fi aplicate, sumele pot fi chiar semnificative.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:45:18] În concret, sediul fix înseamnă o entitate nerezidentă, cu sediul activității în afara României și se consideră că are uu sediu fix în România dacă dispune în România de suficiente resurse umane și tehnice pentru a efectua regulat livrările de bunuri sau prestările de servicii. Astfel componenta umană este importantă și nu trebuie ca societatea din afară să aibă angajații proprii în România, ci trebuie să ne uităm efectiv dacă dispune de resurse umane aici. Ce am văzut în practică și chiar ne așteptăm ca aceste controale să continue este faptul că autoritățile fiscale merg la producătorul în regim de toll sau la transportator, cum am zis mai devreme și verifică în detaliu activitățile desfășurate de angajați în legătură cu societatea nerezidentă.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:46:23] Ținând cont de faptul că activitățile producătorului trebuie să fie foarte limitate numai la a produce bunuri conform modelelor proiectelor și utilizând materiile prime ale societății nerezidente, ei încearcă să vadă măsura în care angajații intervin și în alte activități și vă spun din practică, cererile de informații venite sunt la modul lista persoanelor care intră în contact cu societatea nerezidentă, fișa postului, inventarul, cine asigură inventarul și certificarea calității sau cine rezolvă problemele erori de calitate odată ce bunurile au părăsit fabrica. Și bineînțeles din operațional aceste tranzacții sau desfășurarea acestor activități pot părea să aibă sens mai cu seamă că întâlnim aceste tipuri de contracte în cazul persoanelor afiliate, persoane care fac parte din același grup, însă trebuie avut în vedere și latura fiscală.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:47:44] Implicațiile așa cum am spus, pot fi semnificative pe de o parte pot merge la producător și aplică 19% sau cota standard aplicabilă, plus accesorii și penalități, însă pot merge și la societatea nerezidentă și pot analiza mai departe ce activități a desfășurat aceasta în România, iar dacă a desfășurat alte activități ce ar fi trebuit supuse TVA, să pună TVA. Pe lângă efortul administrativ de emitere a facturilor pe cinci ani, de raportare a facturilor la fel, în declarațiile de TVA, plată a accesoriilor și așa mai departe, există și un risc practic, la fel, întâlnit în practică pentru că autoritatea care verifică societatea nerezidentă poate să nu fie de acord cu opinia autorităților ce au fost în control la producător și poate să considere că de fapt principalul, societatea nerezidentă nu dispune de oameni în România și astfel serviciile facturate de producător cu TVA, facturile acestea, nu beneficiază de drept de deducere.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:49:02] Și am întâlnit în practică situații în care am asistat principalul în numeroase inspecții fiscale soluționate favorabil, însă inspectorii fiscali au mers mai departe la producător și au ridicat problema sediului fix, deși inspectorii ceilalți nu ridicaseră această problemă. Ce aș mai putea menționa aici este faptul că deși am dat un exemplu oarecum simplu, contractul de procesare, sediul fix nu are numai particularitate aceasta și poate apărea un sediu fix atunci când există livrări cu instalare, trebuie să ne uităm cine face construcția și așa mai departe. Deci dispune în România de resurse umane și tehnice este destul de important. Ce înseamnă suficiente resurse umane sau suficiente resurse tehnice? Bineînțeles este un exercițiu care este neclar și ne face antrenamente inspecțiile fiscale pentru a demonstra acest aspect.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:50:20] În continuare, pasul următor este de a vedea dacă acest sediu fix creează și un sediu permanent pentru că deși avem definiții diferite între definiția de la sediul fix din legislația de TVA, capitolul de TVA și cea de la impozit pe profit, există totuși anumite puncte unde cele două definiții se intersectează și abordarea inspectorilor este dacă o societate are un sediu permanent sigur are sediu fix și viceversa.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:50:51] Am pus pe slide câțiva pași recomandați a fi efectuați dacă aveți tranzacții cu persoane nerezidente, pe partea de servicii ar merita un prim pas analiza comparativă a aranjamentelor contractuale și ce se întâmplă efectiv în practică pentru că contractele pot lăsa urme de interpretare sau lucrurile nu sunt neapărat foarte bine explicate și inspectorii pot concluziona că anumite lucruri se întâmplă altfel. Dacă avem totuși o procedură care marchează, vine subsidiarul contractului și explică de fapt care este intenția din spatele acestora, ar putea ajuta.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:51:38] Și totuși această analiză vă poate reliefa dacă aveți un potențial risc sau nu. În cazul în care există un risc bineînțeles trebuie să ne pregătim, trebuie să pregătim strategia de apărare care trebuie să cuprindă o analiză teoretică și aici mă refer la baza argumentelor tehnice conform prevederilor legislative și din legislația locală, însă și din jurisprudența europeană pentru că aceasta abundă de cazuri pe tematica sediului fix și așteptăm cu interes soluționarea cazului Berlin K, un caz instrumentate de Deloitte, tocmai în materia sediului fix.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:52:19] Deci sa avem analiza teoretică și apoi analiza practică și în baza experienței noastre trebuie să ne uităm ce solicită inspectorii. Dacă primiți o astfel de notificare nu o tratați cu superficialitate și nu transmiteți informații pe care nu le revizuiți pentru că vă puteți trezi într-o situație greu de apărat în viitor. Pasul 3, bineînțeles dacă ajungem la concluzia că există anumite zone gri putem solicita confirmare din partea autorităților fiscale și putem solicita chiar opinia, răspunsul la o întrebare oficială pentru că în cazul unui control inspectorii sunt obligați să țină cont de părerea altor organe fiscale abilitate emise contribuabilului.

Ramona Țariuc - Director Impozitare Indirectă - Deloitte România [00:53:07] În ultimul rând, pasul 4 este implementarea și documentarea procedurilor care să clarifice procesul decizional, atribuțiile fiecărei părți și aspectele formale care ar putea să ne ajute în această speță. Concluzionând, sediul fix este o noțiune, nu s-a modificat definiția, însă abordarea inspectorilor fiscali este oarecum agresivă. Aveți în calcul perioada de prescripție de cinci ani și aici mai fac o mențiune, perioada de prescripție de cinci ani începe cu 1 ianuarie al anului următor și teoretic, anul acesta ar fi trebuit să expire 2015, însă luând în calcul suspendarea din cauza pandemiei, i se mai adaugă 253 de zile și astfel încât 2015 expiră pe 11 septembrie 2021. Data e ușor de reținut având în vedere atentatele din America, iar 2016 se consideră pe noul cod, perioada începând cu 1 iulie, și astfel 2016 expiră pe 11 martie 2023, deci în 2022 nu expiră nimic. Deci eu cam atât am avut de zis pe partea de sediu fix, o să continuăm cu prețurile de transfer și vom vedea cum aceste proceduri pentru sarcini, responsabilități, flux decizional și analiza funcțională au relevanță și din perspectiva prețurilor de transfer.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [00:54:53] Mulțumesc, Ramona! Bună ziua tuturor! Am să încep prin a vorbi puțin despre interesul crescut al inspectorilor fiscali asupra analizei funcționale. După cum poate știți, analiza funcțională are o importanță majoră în analizele de prețuri de transfer. Practic descrierea funcțiilor îndeplinite a riscurilor asumate și a activelor implicate în tranzacțiile intragrup de către persoanele afiliate descriu comportamentul acestora în tranzacție și sunt elementele pe baza cărora poate fi realizată mai departe analiza economică. De altfel, remunerația stabilită într-o tranzacție reflectă funcțiile îndeplinite de fiecare parte în tranzacție având în vedere riscurile asumate și activele utilizate.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [00:55:44] După cum spuneam, inclusiv autoritățile fiscale au început să acorde o mai mare atenție analizei funcționale, lucru pe care l-am observat în cadrul controalelor fiscale din ultimii doi ani. Și cum se manifestă această atenție din partea echipei de inspecție fiscală? În primul rând, inspectorii fiscali pun mai multe întrebări decât o făceau în trecut și întrebări care sunt puse fie în timpul controlului la sediul contribuabilului pentru că 2020 a fost un an mai dificil, prin solicitări oficiale de informații suplimentare strict legate de analiza funcțională.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [00:56:29] Din experiența noastră, solicitările cuprind foarte multe întrebări în legătură cu fiecare funcție, risc activ prezentat în dosarul prețurilor de transfer și am să dau și câteva exemple. Să luăm de exemplu, o funcție de achiziție a materiilor prime și materialelor în cazul unui producător și să spunem că societatea din România este producătorul. Întrebările sunt de genul, care sunt materiile prime, de la cine sunt achiziționate, cine realizează cumpărarea lor, cine îndeplinește planul de achiziții și cum le îndeplinește sau cine negociază achizițiile, cine decide și aprobă furnizorul și așa mai departe.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [00:57:12] Un alt exemplu ar fi în cazul funcției de vânzări. Pot întreba cine realizează respectivele vânzări, cine realizează proiecțiile de vânzări și stabilește target-urile, cine negociază cu clienții, cine ia decizia cu privire la acceptarea unui client? Și așa pot merge mai departe întrebările pe fiecare funcție și risc prezentat în analiza funcțională. Astfel prin aflarea tuturor acestor detalii, echipa de inspecție fiscală încearcă să afle care sunt rolurile fiecărei părți la tranzacție, cine ia deciziile cu privire la operațiunile, procesele efectuate de societatea din România și cine răspunde când acestea nu se desfășoară în mod corespunzător.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [00:58:06] În ceea ce privește riscurile asumate inspectorii fiscali doresc să știe și în ce măsură se poate materializa un risc și cât este de semnificativ riscul respectiv. Efectuând această analiză funcțională detaliată, inspectorii fiscali pot invoca mult mai ușor o serie de argumente care să susțină eventualele ajustări de venituri sau cheltuieli la nivelul contribuabilului din România. Și am să iau un exemplu simplu în situația în care societatea, contribuabilul din România este un producător contractat, vinde exclusiv către grup și se află pe pierdere operațională. Totodată se menționează în analiza funcțională în dosarul prețurilor de transfer, se menționează simplu că îndeplinește o serie de funcții cum ar fi achiziția de materii prime, realizarea producției, depozitare și logistică. Și pe partea de riscuri menționează că își asumă riscuri legate de achiziții, de realizarea producției în sine și risc de inventar.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [00:59:27] Și totodată spune că în urma materializării riscurilor respective au fost cauza pierderii operaționale. La prima vedere da, am putea spune că contribuabilul din România ar trebui să primească o remunerație din vânzare către grupa produselor care să-i permită îndeplinirea respectivelor funcții și totodată pare rezonabil să credem că își asumă suficiente riscuri ce se pot concretiza într-o pierdere operațională. Doar că în urma unei analize funcționale detaliate dacă se întâmplă ca negocierile și deciziile cu privire la achiziții sunt efectuate de persoanele afiliate, dacă planificării sau deciziile cu privire la procesul de producție în sine sunt luate de afiliat atunci obținerea unei pierderi operaționale nu mai este atât de justificată și nici rezonabilă și astfel contribuabilul va avea un risc de ajustare de prețuri de transfer.

Ioana Botez - Manager Senior Prețuri de Transfer - Deloitte România [01:00:34] Analiza funcțională este importantă și trebuie tratată ca atare și în cazul schimbărilor de modele de afaceri, întrucât o astfel de schimbare atrage de regulă modificări la nivelul profilului funcționar, iar inspectorii verifică dacă și remunerația a suferit în consecință o schimbare. Pentru că Ramona lista mai devreme și de sediul permanent, analiză funcțională trebuie tratată cu aceeași importanță și în cazul sediilor permanente ale nerezidenților, cu atât mai mult cu cât în cazul sediilor permanente analiza funcțională este necesară pentru a delimita așa numitele tranzacții dintre sediul permanent și sediul central și pentru a putea stabili nivelul de profit ce trebuie să îi revină ce ar trebui alocat respectivului sediu permanent.