Consolidarea fiscală: Ce oportunități au grupurile de firme din perspectiva impozitului pe profit și a TVA. Mai este dosarul prețurilor de transfer necesar?

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:00:06] Bună dimineața! Eu sunt Roxana Neagu, pentru aceia dintre dumneavoastră care participă pentru prima oară la un eveniment avocatnet.ro, eu sunt gazda dumneavoastră în această dimineață, de obicei alternez rolul ăsta cu colegul meu, Alin Popescu, el a fost moderator la ultimele două evenimente, acum a venit rândul meu. Ne aflăm la un webinar dedicat comunității avocatnet.ro premium.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:01:44] O să încep cu invitatele noastre de astăzi care ne vor ajuta să înțelegem tema pe care am anunțat-o, consolidarea fiscală în general și pentru impozit pe profit și pentru TVA. O să vă povestesc și eu câteva lucruri despre ea, dar înainte de asta haideți să le cunoaștem pe cele două doamne care sunt prezente astăzi alături de noi. E vorba de Nadia Oana, Partenerul de Taxe al Grant Thornton România și colega ei, Mariana Moldovan, Managerul de TVA al Grant Thornton România. Bună dimineața, doamnelor, mă bucur că sunteți alături de noi astăzi.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:02:38] Bună dimineața!

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:02:39] Permiteți-mi să spun așa câteva cuvinte despre dumneavoastră astfel încât participanții să vă cunoască cât mai bine înainte de a începe. Nadia are o experiență profesională de 21 de ani în domeniul fiscalității dintre care 8 ani ca inspector de control fiscal în cadrul ANAF, în special pe partea de rambursări de TVA și 13 ani în consultanță fiscala privată. Nadia s-a alăturat echipei Grant Thornton în anul 2015 ca lider al practicii de consultanță fiscală. De cealaltă parte, o avem pe Mariana care și ea are o experiență bogată în fiscalitate fiind specializată pe taxarea indirectă. În activitatea ei profesională am tras așa cu ochiul la profilul ei de LinkedIn și am văzut că a lucrat printre altele la două dintre companiile de consultanță fiscală din Big Four, iar de peste doi ani cred că s-a alăturat companiei Grant Thornton în România, acolo unde este Managerul de TVA, companie la care din ce am văzut eu și-a și început cariera în zona asta de taxe.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:03:54] Acum, haideți să vorbim un pic despre subiectul pe care ni l-am propus astăzi, de principiu ne dorim o discuție, mi se pare mie o tematică extrem de relevantă pentru companii, consolidarea fiscală. Dincolo de grupurile de TVA care sunt deja reglementate de ceva timp, din acest an a apărut în legislație și posibilitatea consolidării fiscale în cadrul grupurilor de plătitori pentru impozitul pe profit. Companiile interesate vor putea aplica sistemul din 2022, însă ca să facă acest lucru vor trebui să solicite Fiscului chiar de anul acesta prin depunerea unor cereri, intrarea în aceste tipuri de grupuri. Momentan, însă pentru că nu s-au publicat normele de aplicare pentru această măsură, nu avem, evident, nici documentația necesară pentru a face acest pas. Sincer, la momentul la care în am discutat cu Nadia și cu Marian despre acest webinar era prin februarie, speram eu așa în sinea mea că până la momentul ăsta vom avea măcar un proiect al acestor norme, însă nu s-a întâmplat acest lucru momentan. Oricum, potrivit legii 296 / 2020, cea care a introdus în Codul Fiscal grupurile de impozit pe profit, ordinul cu normele de aplicare ar trebui aprobat de ANAF în 120 de zile de la apariția legii, am calcula noi, ar fi undeva spre 20 aprilie, ceea ce ne face să credem că undeva spre finalul lunii ar trebui să avem ceva informații mai concrete despre acest nou mecanism introdus în Codul Fiscal.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:05:42] Nadia și Mariana ne vor ajuta să înțelegem ce pierdem și ce câștigăm aplicând consolidării fiscale, când merită ele aplicate, pentru ce tipuri de afaceri ar fi mai avantajoase, și ca să avem așa o imagine de ansamblu, ele ne-au pregătit o prezentare comparativă unde ne vor arăta cum funcționează atât grupurile de impozit pe profit, cât și cele de TVA și care sunt regulile pentru constituirea lor. Dacă toată lumea e pregătită, zic să dau cuvântul Nadiei, care va începe prezentarea pe partea de impozit pe profit.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:07:04] Bună dimineața! Mulțumim foarte mult pentru că ați dedicat timp pentru a urmări webinar-ul organizat împreună cu avocatnet.ro. Mulțumim foarte mult, Roxana, pentru prezentare și pentru introducere. Aș mai spune doar câteva cuvinte despre Grant Thornton în România, ca membru al rețelei Grant Thornton internațional, suntem o rețea de firme de contabilitate, audit și consultanță cu o prezență în peste 140 de țări. Suntem mai mult de 56 de mii de specialiști care servim clienți cu profiluri din industrii extrem de variate și cu activități foarte variate. Pe acest profil de clienți se potrivește foarte bine tematica de astăzi, grupurile fiscale. E un subiect aș zice eu, nou și vechi în același timp pentru că avem consolidare fiscală pe TVA, respectiv noțiunea de grup fiscal unic, de ceva vreme în legislație. Iar mediul de afaceri și mediul de consultanță și-a dorit de multă vreme să avem și această posibilitate de a consolida rezultatul fiscal pe impozit pe profit și iată că s-a întâmplat ca această prevedere discutată îndelung să fie introdusă în Codul Fiscal.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:08:28] Avem o fereastră de aproximativ un an de zile să înțelegem prevederea. Să înțelegem cine ar fi avantajat de aplicarea ei și să luăm o decizie dacă merită să facem parte dintr-un grup fiscal pe impozit pe profit. Deci este bine să știm cu cât și să analizăm în avans aceste prevederi pentru că așa cum veți vedea, grupul fiscal din perspectiva impozit pe profit e o reglementare destul de complexă, cu avantaje, dar și cu constrângeri și dezavantaje, și o decizie de a implementa această prevedere ține foarte mult de previziuni de business, de cum anume un grup prevede că va funcționa pe perioada minimă care este destul de mare, de cinci ani.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:09:18] Ne-am gândit noi că este foarte important să punem în comparație ce se întâmplă, care sunt principalele reguli pe grupul fiscal de TVA și să vedem dacă aceste reguli sunt replicate, ca să zicem așa, în oglindă, pe Codul Fiscal de impozit pe profit sau totuși sunt și diferențe majore astfel încât probabil că firmele care aplică grup fiscal pe TVA e posibil să nu aplice și grupul fiscal pe impozit pe profit. Deci fie să avem același grup care să aplice ambele prevederi sau mai degrabă profile diferite de business care să aplice cele două prevederi.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:09:57] De exemplu, perioada de aplicare la TVA este de doi ani la impozitul pe profit. Regulile de intrare în grup, vorbim în general de societăți afiliate, însă vorbim de praguri diferite de afiliere, de deținere. La TVA avem un prag minim de 50%, la impozit pe profit de 75%. În general, totuși vorbim de o perioadă minimă, vorbim de un prag minim de deținere, vorbim de un set de criterii pe care trebuie să le îndeplinească membrii și de un mecanism de a stabili rezultatul cumulat care se declară la bugetul de stat.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:10:40] Ce înseamnă în sine consolidarea, de fapt? Consolidarea înseamnă că două sau mai multe firme își compensează fie rezultatul fiscal, fie balanța, soldul de TVA astfel încât în final ajung să aibă o bază impozabilă mai mică și un impozit mai mic plătit la nivel de grup către bugetul de stat. Avem condiții care trebuie îndeplinite și avem o procedură care trebuie urmată și eventual dacă respectivele condiții impuse de lege nu sunt respectate, este posibil să apară și un sistem de sancționare.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:11:25] Vă propunem să trecem prin aceste elemente, atât pe impozitul pe profit, cât și pe TVA, să luăm și câte un exemplu practic pentru ca să vedem concret cum s-ar calcula impozitul de plată sau TVA-ul de plată sau de rambursat. Și cred că cel mai interesant va fi să vedem pe ce modele de business s-ar aplica aceste prevederi, ce avantaje s-ar putea obține și cu ce dezavantaje venim la pachet. Din perspectiva impozitului pe profit, cum spunea și Roxana, avem această lege, 296 / 2020 care a introdus un nou capitol în titlul de impozit pe profit în Codul Fiscal, Capitolul 4, indice 1 care se numește reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit. Așteptăm cu interes aceste norme care trebuie aprobate prin ordin al președintelui ANAF. Sperăm luna aceasta, așa cum scrie în legea 296, în esență așteptăm formularul de notificare a opțiunii, așteptăm modelul declarației de impozit pe profit consolidat pentru că deocamdată nu avem și am sine, procedura.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:12:42] Acum, după cum veți observa din prezentare și Codul Fiscal așa cum a fost el modificat de legea 296 este destul de detaliat. Sunt unele aspecte unde practic Codul Fiscal, să zicem nu vine să facă precizări și sperăm de la procedura de implementare mai multe detalii, dar o să discutăm pe parcurs. Vă încurajez să postați întrebările dumneavoastră în chat astfel încât poate că pe parcursul derulării prezentării, pe măsură ce ne lovim de o anumită problemă să și luăm întrebările pe respectiva speță sau putem să le păstrăm pentru final, cum preferați.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:13:34] Haideți să vedem cine poate să facă parte dintr-un asemenea grup fiscal în domeniu impozitului pe profit. Prima dată ca să fim un grup trebuie să fim cel puțin două entități. Deci două sau mai multe entități. Codul Fiscal listează trei tipuri de entități care pot să fie membri ai grupului fiscal. În primul rând, persoanele juridice române, în al doilea rând, persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene și mai avem un caz excepțional, sediile permanente ale persoanelor juridice străine, dar aici există o condiționare suplimentară, respectiva persoană juridică trebuie să fie firma mamă a unei societăți din România cu deținere mai mare de 75%. Deci din start, când discutăm de consolidare fiscală în domeniu impozit pe profit, discutăm doar de societăți românești sau societăți europene cu sediul în România sau sedii permanente din România.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:14:36] Cu alte cuvinte, Nadia, nu putem vorbi despre consolidări transfrontaliere, să le spun așa, nu?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:14:41] Din păcate, într-adevăr nu putem vorbi de o societate din România și una din Austria, de exemplu, deținute în comun de o firmă mamă care să își consolideze rezultatul fiscal într-adevăr.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:14:56] Am înțeles, există o limită minimă, cel puțin două entități că altfel nu putem vorbi de un grup, dar există și o limită maximă?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:15:04] Nu există o asemenea limitare și mai mult decât atât, dacă începem grupul cu două entități mai putem adăuga pe parcurs și alte entități. Acum vorbim de consolidare fiscală între societăți afiliate. Afilierea e definită în Codul Fiscal de la o deținere minimă de 25% în sus pentru ca să formăm totuși un grup fiscal pe TVA, deținerea minimă trebuie să fie de 75%. Vorbim atât de deținere directă, cât și de deținere indirectă, iar acționarul, cel care deține această deținere minimă poate să fie o persoană juridică română sau o persoană juridică cu sediu sediu social în România înființată conform legislației europene sau o persoană fizică română sau a treia variantă este mai interesantă, o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiat fie o convenție de evitare a dublei impuneri sau un instrument de schimb de informații, un acord de schimb de informații.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:16:09] Am încercat să vedem și practic cum ar arăta un asemenea grup. Pe prima schema avem o persoană fizică, neapărat română, nu poate să fie o persoană fizică din Bulgaria, de exemplu. Trebuie să fie o persoană fizică română care deține 75% pe exemplul nostru, în două societăți românești, Societatea 1 și Societatea 2. Al doilea exemplu este situația unei societăți nerezidente, deci atenție, avem o persoană juridică nerezidentă care este înființată, să zicem în Germania sau Franța, o țară cu care avem o convenție de evitare a dublei impuneri și această societate are mai mult de 75% din capitalul societății românești 1 și al societății românești 2.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:17:07] Acesta poate să fie primul caz de care vorbea, o persoană fizică care deține participațiile poate să fie de exemplu situația unei persoane fizice române care are un portofoliu investițional divers și care investește în business-uri diferite, fiecare business rulat pe o societate diferită. A doua situație, poate să fie de exemplu, situația unui fond de investiții, un fond de investiții din Olanda care achiziționează participații majoritare în diverse tipuri de afaceri din România fiecare afacere desfășurată de societăți diferite.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:17:55] Un al treilea exemplu este exemplul unei societăți nerezidente, de exemplu o firmă care activează în proiecte de infrastructură, o firmă germană, să zicem. Această firmă are în România o subsidiară deținută pentru minim 75%, atât firma din Germania, cât și subsidiara participă la licitații împreună în diverse proiecte de infrastructură, deoarece aceste proiecte durează de regulă mai mult de șase luni sau mai mult de perioada specificată din convenția dintre România și Germania, de obicei firma din Germania pentru participarea la aceste proiecte creează și câte un sediu permanent pentru fiecare proiect în parte, are un sediu permanent desemnat să plătească impozit pe profit în România, acest sediu permanent desemnat poate crea un grup fiscal împreună cu subsidiara din România a firmei din Germania.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:18:55] Al treilea exemplu, ca să zicem așa, este adus în atenția dumneavoastră ca să exemplificăm puțin și ce înseamnă participare directă și ce înseamnă participare indirectă. Aici avem o structură pe trei nivele, societatea românească 1 care deține 75% în societatea românească 2, care la rândul ei are și ea o subsidiară deținută 100% societatea românească 3. În acest caz, avem atât dețineri directe, cât și indirecte mai mari de 75% și toate trei societățile practic, pot să fi să fie considerate că au îndeplinit condiția de participare și putând să facă parte dintr-un grup fiscal, în ceea ce privește impozitul pe profit.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:19:47] Acum a devenit clar că această deținere minimă de 75% e o condiție ca să poți să faci parte dintr-un grup fiscal de impozit pe profit. E foarte important că deținerea trebuie să fie îndeplinită pe o perioadă de cel puțin un an înainte de începerea consolidării. Deci nu putem vorbi aici de societăți nou înființate. Să zicem de exemplu, fondului de investiții care face achiziții majoritare în diverse afaceri din România, acest fond de investiții achiziționează un nou business în România trebuie să aștepte un an de zile până când să poată introduce și noua societate achiziționată într-un grup deja existent.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:20:39] În afară de această condiție de deținere minimă, avem practic și o serie de alte condiții cumulative pe care trebuie să le îndeplinească membrii. În primul rând, ei trebuie să fie toți plătitori de impozit pe profit. Nu putem introduce în grupul fiscal impozitul pe venitul microîntreprinderilor sau firme care au și impozit pe profit, dar mai au să zicem și o activitate de Horeca și trebuie să plătească impozitul specific, firme care au activitate de baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri pentru că aici avem un articol special din Codul Fiscal, articolul 18 care spune că acest gen de firme trebuie să plătească valoarea maximă dintre impozitul pe profit sau 5% din venituri. Dacă la momentul când se analizează opțiunea de intrare în grupul fiscal avem genul acesta de entități, ele nu pot să intre în consolidare.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:21:41] Deci am stabilit că vorbim doar de plătitori de impozit pe profit, acum mergând mai departe, ei trebuie să aibă același an fiscal, deci ori sunt toți cu anul fiscali egal cu anul calendaristic sau au an fiscal diferit de anul calendaristic, dar e aceeași perioadă fiscală. Trebuie să aplice același sistem de plată de impozit pe profit adică fie calculat trimestrial, fie calcul anual cu plăți anticipate trimestrial. Deci practic ei trebuie să fie perfect aliniați din perspectiva modului în care calculează și declară impozitul pe profit.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:22:18] De asemenea, la data intrării în grupul fiscal ei nu au voie să fie în dizolvare sau lichidare, vom vedea că dacă totuși pe parcursul existenței grupului vreun membru se dizolvă sau se lichidează, e ok, adică lucrul acesta este acceptabil și se face fără penalități. Toate aceste condiții practic trebuie menținute pe toată durata de existență a grupului fiscal ceea ce necesită o analiză foarte atentă în momentul în care decizi dacă un asemenea grup trebuie creat sau nu. Totuși legiuitorul a fost destul de generos cu o prevedere, respectiv Codul Fiscal ne spune că dacă unul din membrii de exemplu pe parcursul existenței grupului nu mai are cifră de afaceri pe total venituri mai mari de un milion de euro și teoretic conform Codului Fiscal ar trebui să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor, în această situație totuși el rămâne în continuare plătitor de impozit pe profit și practic aplică în continuare impozitul pe profit adică nu se duce pe plata de impozit când micro și rămâne în continuare în grup fiscal.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:23:39] De asemenea, să zicem că un plătitor de impozit pe profit, o fabrică dorește la un moment dat să facă o cantină la care să dea acces la salariați, poate și la familiile salariaților sau să facă un mic restaurant pentru localitatea unde funcționează. Deci își adaugă și această activitate din zona Horeca, teoretic ar trebui să plătească impozit specific pe partea aceea de activitate. Și tot teoretic, nu s-ar mai califica să rămână ca membru al grupului, totuși legiuitorul spune și în această situație, mergem în continuare cu plata de impozit pe profit prin excepție de la legea 160. Deci aici totuși avem o excepție.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:24:27] Întreabă cineva pe grup, dacă persoanele fizice cu permis de ședere în România, asociați sunt persoane juridice române, pot forma un grup fiscal. Cred că se referă la persoane fizice străine, întrebarea, și cred că răspunsul ar fi că nu ne calificăm, deci vorbim de persoane fizice române, aici în această situație, deci doar permisul de ședere nu s-ar califica pentru condiția de deținere minima.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:25:02] O să mă întorc un pic la condițiile generale pentru membrii despre care tocmai vorbisei și voiam să înțeleg un pic mai bine pentru că există acea condiție de deținere de 75% acolo unde avem un termen de minim un an. Mă întrebam dacă acest termen are vreo legătură și cu celelalte condiții, îmi trecuse prin cap situația în care să zicem că aș putea să formez un grup fiscal cu o altă companie și nu aș fi aliniată din punct de vedere al anului calendaristic sau al modului de plată a impozitului. Aș putea să fac modificările respective pentru a mă alinia cu societatea cu care aș vrea să fac grupul fiscal sau e nevoie la fel de o perioadă minimă?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:25:47] Nu, aici într-adevăr nu avem această prevedere. Să zicem că teoretic dacă unul din potențialii membri constată în 2021 că are o problemă de exemplu are un an fiscal diferit, ar putea în cursul anului 2021 să aplice pentru modificarea anului fiscal astfel încât din 2022 să poată să intre în consolidare.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:26:15] Asta cred că este o precizare importantă și face parte din unul dintre lucurile care ar trebui analizate și rezolvate.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:26:23] Pregătite din timp, într-adevăr. Deci așa cum spuneai și tu, Roxana, la început, anul 2021 este un an de analiză și de pregătire pentru acele firme care ar putea îndeplini condițiile și ar putea beneficia de aceste prevederi favorabile.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:26:40] Ne întreabă un utilizator dacă una dintre firme poate să activeze în domeniul construcțiilor.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:26:57] Nu avem prevederi contrare.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:27:00] Deci automat ar putea să aplice fără probleme și să fie parte dintr-un grup fiscal. Încă o altă întrebare, aceleași persoane, cinci la număr, sunt asociate într-o societate care este asociată 50% într-o altă societate, iar în altă societate toate aceleași persoane pot forma un grup? Întrebarea este destul de neclară.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:27:24] Aș putea doar să dau un răspuns așa fără într-adevăr să intrăm în calcule matematice. Deci în esență trebuie să avem o persoană sau o societate care deține mai mult de 75%, adică nu prea putem cumula cinci care în total fac 75% și să spunem că face un grup fiscal. Sper că am înțeles bine sensul întrebării colegului nostru, dar în esență nu adun cinci care în total fac 75%, trebuie să fie o singură persoană.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:27:55] Da. Ne spune că așa este, într-adevăr.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:27:59] Am înțeles bine, deci cineva se gândea să adune ponderea mai multor asociați care toți acești mai mulți au participații în mai multe societăți, din păcate, nu ne calificăm aici.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:28:24] Bun. Spuneam de la început că perioada minimă pentru un grup fiscal pe impozit pe profit este de 5 ani spre deosebire de doi ani, așa cum o să ne explice Mariana în a doua parte a prezentării. Cinci ani e o perioadă destul de lungă. Acum sistemul este clar opțional. Adică dacă îndeplinești condițiile ca și societăți românești să intri într-o consolidare, nu te obligă legea să faci consolidare și atunci trebuie analizat foarte atent pentru că odată optat să intri în consolidare, sistemul trebuie menținut cinci ani de zile.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:29:03] Efectiv, cum se intră în consolidare? Trebuie depusă o cerere de opțiune al cărui model îl așteptăm prin acea procedură pe care trebuie să o publice ori prin Ordinul Președintelui ANAF luna aceasta. Această cerere se semnează de acel reprezentant al grupului care este persoana juridică desemnată sau persoana juridică responsabilă și de toți reprezentanții legali ai membrilor și se depune de persoana juridică responsabilă la ANAF. Cum spuneam, practic noi avem prevederile în Codul fiscal introduse la sfârșitul anului 2020 cu aplicabilitate din 2021, primul an în care se poate opta, iar opțiunea produce efecte din anul următor. Deci primul an când putem vorbi efectiv de consolidare este anul 2022. Deci prima declarație, să zicem, cumulată va fi consolidată pentru anul 2022.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:30:10] Apropo de perioada asta de cinci ani, ca să mă asigur că înțeleg cum trebuie, practic asta e perioada de existență a grupului respectiv?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:30:21] Perioada minimă în care grupul trebuie să existe, deci nu poți să intri în consolidare și să spui, fac consolidare doar pentru doi ani fără să ai penalități.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:30:33] Și în cazul în care spre exemplu, ziceai că poți copta membri și ulterior, nu?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:30:39] E adevărat. Deci cei care vor intra ulterior în grup, practic ei se alătură de la momentul, să zicem, avem grupul făcut în anul 1, avem un membru care se alătură în anul doi și el va fi membru din anul doi până în anul cinci. În anul 5, ce se întâmplă? Putem să încetăm grupul fiscal sau putem opta să continuăm consolidarea. Dacă optăm să continuăm consolidarea se depune o nouă cerere de opțiune, de data aceasta nu mai suntem obligați să prelungim cu încă cinci ani, deci după cinci ani putem să mai prelungim, cu un an, cu doi, depinde cum simțim că este cel mai bine din perspectiva business-ului.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:31:25] Așa cum o să vedem și pe exemplu și cum am spus de la început, consolidare înseamnă să compensez profitul unei firme membre cu pierderea unei alte firme membre astfel încât pe total să obțin un profit impozabil mai mic și să plătești un impozit pe profit mai mic și evident că ai intra într-o consolidare fiscală depinde foarte mult de previziunile în ceea ce privește afacerile membrilor și dacă într-adevăr modelul de business și planul de afaceri are în vedere că pe o perioadă de cinci ani de zile un membru va fi pe pierdere, un altul va fi pe profit, nu neapărat același întotdeauna. Și aici e foarte important practic când iei decizia dacă o asemenea măsură fiscală face sens sau nu.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:32:21] Cum spuneam, o nouă entitate care intră în grup, pentru această entitate se depune o cerere să zicem așa, de modificare a opțiunii inițiale în care practic adăugăm acest membru la lista de membri inițiali, iar o nouă entitate va intra de abia din anul următor. Deci el nu poate să intre la mijlocul anului în grup, dacă în schimb avem un membru din grup care nu mai îndeplinește condițiile, să zicem că nu mai e deținut minim 75% de aceeași persoană fizică sau juridică, atunci el trebuie să iasă din grup începând cu trimestrul următor celui în care nu mai îndeplinește condiția.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:33:04] Iarăși putem avea ieșiri din grup și ca urmare a operațiunilor de fuziuni divizări și așa mai departe. E foarte important de știut că ieșirea din grup atunci când faci o fuziune, o divizare, mai sunt câteva situații pe care o să le discutăm mai târziu, le face fără penalizare, dar dacă nu ești atent și nu îndeplinești condițiile din propria vină și ieși din grup, această situație este sancționată de legislație, deci practic vine la pachet cu un regim sancționator pe care o să îl discutăm.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:33:44] Cam acestea sunt regulile. Avem două entități sau mai multe, avem un așa zis lider numit persoană juridică responsabilă și vom vedea ce face această persoană juridică responsabilă, avem condițiile pe care trebuie să le îndeplinim, cea de deținere, minim un an înainte de consolidare celelalte la data consolidării și pe parcursul grupului, o durată minimă de 5 ani și obligația să îndeplinim condițiile pe toți cinci ani și să păstrăm grupul cinci ani de zile.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:34:16] Aș adăuga și termenul acela de 60 de zile, practic să putem aplica în 2022, spre exemplu, ar trebui să depunem cererea, cred, undeva prin noiembrie cel mai târziu ca să putem intra din 2022 pe ideea de grup consolidat, nu?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:34:32] Aproape de sfârșitul lui octombrie, noiembrie exact ca și calcul. Deci cumva trebuie să facem toate previziunile și toate calculele înainte. Cum calculăm efectiv și cum declarăm impozitul pe profit? Ajungând la concluzia că, da, merită să facem consolidare fiscală, cum vom calcula efectiv impozitul pe profit și cum vom declara? Deși pare că acest calcul va fi făcut de o singură persoană, respectiv persoana juridică responsabilă și că ceilalți scapă de grijă, lucrurile nu prea stau așa. Deci în primul rând, fiecare membru își calculează în continuare profitul impozabil sau pierderea fiscală și cât ar fi fost creditele fiscale pentru sponsorizare, pentru profit reinvestit, pentru achiziții de case de marcat electronice fiscale, deci calculul și-l face fiecare membru și își întocmește declarația 101 doar că nu depune el în numele lui la ANAF. Pentru că din momentul în care am intrat în grupul de consolidare fiscală, practic membrii nu mai au calitatea de contribuabili privind impozitul pe profit, calitatea de contribuabil o are grupul fiscal prin persoana juridică responsabilă. Asta înseamnă că aplicarea limitelor pentru cheltuieli deductibile, cheltuieli de protocol, cheltuieli sociale și așa mai departe, se face individual pe veniturile și cheltuielile fiecărei entități în parte, deci nu cumulăm veniturile și cheltuielile membrilor și după aceea aplicăm de exemplu limita de 2% pentru protocol sau limita de 5% pentru cheltuieli sociale, fiecare individual.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:36:22] După care, membrii transmit persoanei juridice responsabile aceste calcule, persoana juridică responsabilă pur și simplu însumează algebric rezultatele fiscale ale membrilor adică adună profitul impozabil al unuia cu pierderea fiscală a celuilalt și obținem un rezultat fiscal consolidat. Dacă rezultatul fiscal consolidat este pozitiv înseamnă că avem profit impozabil la nivel de grup, dacă el este negativ avem pierdere fiscală. Dacă avem pierdere fiscală pe grup, nu plătim impozit, dacă avem profit impozabil, la acest profit impozabil al grupului aplicăm 16% și rezultă un impozit din care se scad acele sume calculate de fiecare membru ca și credit fiscal pentru sponsorizare, ca și profit reinvestit scutit de impozit sau ca și credit fiscal pentru case de marcat electronice fiscale.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:37:21] Deci persoana responsabilă nu mai recalculează el limitele pentru sponsorizare și așa mai departe, deci limitele au fost deja calculate de fiecare membru, însă există totuși o limitare. Aceste credite fiscale sau acest profit scutit pentru profitul reinvestit se scade în limita impozitului calculat la profitul impozabil cumulat al grupului. Deci există totuși o limită. Pare un mecanism destul de complicat și în același timp poate să nu fie chiar ce s-au așteptat contribuabilii de la această consolidare. Adică nu suntem chiar în situația în care să avem un calcul consolidat și pe tot ce înseamnă limitări de deductibilitate și așa mai departe sau credite fiscale, însă veți vedea pe un exemplu concret că într-adevăr se ajunge la plata unei sume mai mici la bugetul de stat din acest calcul.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:38:24] Foarte important ce se întâmplă cu pierderile fiscale. Și aici e una din prevederile cele mai sensibile și o sursă foarte mare de dezavantaj pentru această consolidare fiscală pentru anumite tipuri de societăți. În primul rând, spuneam că principalul scop al unei consolidări, al creării unui grup de impozit pe profit este să poți să compensezi profitul unuia cu pierderea celuilalt astfel încât cumulat să ai o bază impozabilă mai mică. Problema este că nu se poate compensa decât pierderea înregistrată de membrii de la data când am intrat în grup. Asta înseamnă că dacă avem membri care au pierderi fiscale istorice dinainte de 2022, aceste pierderi fiscale, ele rămân acolo înscrise în Registrul de evidență fiscală al fiecărui membru și doar în momentul în care membrul respectiv iese din grup, acel membru redevine contribuabil din perspectiva impozitului pe profit și este obligat să își depună acele declarații 101 individuale și de-abia din momentul ăla poate să își recupereze pierderea fiscală dinainte de intrare in grup.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:39:45] Ce se întâmplă în practică? Pentru că grupul fiscal trebuie să dureze minim cinci ani, dacă avem de exemplu, primul an în care se aplică este 2022, dacă avem de exemplu pierdere fiscală în anul 2020, să luăm așa, pierderea fiscală se recuperează pe o perioadă de șapte ani adică ultimul an când s-ar fi putut recupera această pierdere, cred că ar fi exact anul în care expiră durata minimă de existență a grupului fiscal ceea ce înseamnă că practic pierderea asta devine pierdere finală. De fapt cred că 2019 ar fi, deci 2019 ar expira în 2026, 7 ani. Deci pierderea din 2018, 2019 se pierde, să zicem s-ar mai putea recupera cea din 2020 - 2021. Ori asta este practic un impact fiscal major pentru unul din membri care are pierderi fiscale istorice pentru că dacă decid să intre într-un grup fiscal cumva îți asumi că ai șanse mult mai mici de recuperare a acestor pierderi, că ele vor deveni pierderi finale și practic nu mai poți beneficia de scăderea lor din profituri impozabile viitoare. Deci acesta este totuși unul din principalele dezavantaje așa cum a fost creat sistemul de consolidare fiscală la impozit pe profit ceea ce de exemplu nu vedem la TVA, unde Mariana o să ne explice că practic poți să preiei TVA-ul de rambursat de la data când intri în grupul de TVA.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:41:25] Mă întrebam, apropo de compensări că te-am auzit menționând chestia asta mai devreme, avem la momentul ăsta cel puțin informații despre cum o să se compenseze pierderile fiscale între membrii grupului, știm ceva în direcția asta?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:41:39] Asta e o întrebare foarte bună, dar foarte greu în același timp și prima dată eu sper sincer ca procedura care va fi publicată să vină și să lămurească, deși sincer avem aceeași întrebare și la TVA și nu avem să zicem așa o procedură care să lămurească. Ca să spunem mai concret, deci avem o societate care are pierdere și o societate care are profit, dacă ar funcționa separat, dacă ar funcționa în afara grupului fiscal, cea cu profit ar trebui să plătească să zicem 16% din 1.000 de lei care înseamnă 160 de lei impozit, cealaltă are 100 de lei pierdere fiscală, deci ar avea un activ de 16 lei adică o potențială reducere a unui impozit viitor de 16 lei. În momentul în care facem compensarea, plătim pe cumulat la bugetul statului 16% din 900 de lei, adică mai puțin de 160 de lei cât ar plăti primul. Cine plătește? Evident, responsabilul plătește la bugetul de stat, dar între membrii grupului ar trebui să existe un sistem de decontare, teoretic, cine datorează, acela plătește, dar cine datorează plătește mai puțin pentru că a beneficiat de o pierdere fiscală a altei entități. Dacă ar trebui să existe o decontare între entități, dacă ar trebui să existe un sistem de cel puțin, evidențiere ca datoriei intern company, asta nu este scrisă în legislație. E posibil ca normele, ca procedura să lămurească, este posibil ca procedura să lase la latitudinea grupului să reglementeze acest lucru, nu știm.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:43:27] Pentru că spuneai că nici la TVA nu există clarificare asta, poate ne explică așa Mariana pe scurt, aici acum se face sau care e practica asta sunt mai multe tipuri de proceduri aplicabile la TVA?

Mariana Moldovan - Manager TVA - Grant Thornton România [00:43:43] Nu, efectiv la TVA în momentul în care se implementează grupul, reprezentantul preia soldurile de TVA rezultate din deconturile de TVA ale membrilor pe care le-au depus membrii până la momentul la care au intrat în grupul fiscal. Nu avem o altă procedură, ceva detaliat cum se fac înregistrările contabile, efectiv, dacă unul din membrii a avut TVA de recuperat și nu a cerut rambursarea, înaintează decontul de TVA către reprezentant, iar reprezentantul de la data implementării grupului preia soldul de TVA negativ, nesolicitat la rambursare în primul decont consolidat. Asta este tot ce prevede legislația în momentul acesta.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:44:26] Uite, Nadia, mai e o întrebare legată de compensare pe chat, nu știu dacă intră în zona speculativă, eu nici nu mă pricep, o să o citesc și pentru ceilalți utilizatori, ne întreabă un participant dacă compensarea se face pe baza situațiilor financiare individuale, să spunem, pentru compania A și compania B sau pe baza situațiilor financiare consolidate din care sunt eliminate operațiunile intragrup?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:44:52] E bună întrebarea și se leagă un trecut și de următorul topic, dacă mai trebuie să facem dosar de prețuri de transfer sau nu. Deci cum spuneam, ca să răspundem participantului nostru, calculul se face individual de fiecare membru în parte, deci nu ne uităm la un profit contabil consolidat din care am eliminat efectul tranzacțiilor intercompany, facem calculul la fiecare entitate în parte, deci pornim exact conform prevederilor articolului 19, profit contabil, plus cheltuieli nedeductibile, minus venituri neimpozabile, plus, minus elemente similare, pe fiecare entitate în parte. Deci nu eliminăm nimic din tranzacțiile intercompany, mai mult decât atât, mă rog, situațiile financiare consolidate au obligația să întocmească doar o parte din entități, deci nu există condiția asta. E posibil ca membrii grupului să nu consolideze.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:45:54] De ce nu eliminăm tranzacțiile intercompany? O dată pentru că într-adevăr consolidarea nu înseamnă un calcul pe venituri cumulate minus cheltuieli cumulate, și înseamnă calcul individual și adun la sfârșit doar rezultatele fiscale și în al doilea rând pentru că legiuitorul totuși a menținut obligația întocmirii dosarului de prețuri de transfer și a justificării respectării principiului valorii de piață și pentru membrii grupului fiscal. Deci presupunând că membrii grupului fiscal au și tranzacții intercompany, deși ar părea logic la o primă vedere să nu mai facă dosarul prețul de transfer pentru că oricum își adună, își cumulează rezultatul fiscal că să zicem așa când plătesc impozit, totuși ei trebuie să facă dosar pentru prețuri de transfer atât pentru tranzacțiile între membri, cât și pentru tranzacții cu alți membri. Aici este iarăși, să zicem, un punct mai puțin favorabil în legislație pentru că poate că tentația era mai mare să aplici pentru consolidare fiscală dacă firmele ar fi fost scutite de o asemenea sarcină administrativă care este întocmirea dosarului de prețuri de transfer, se pune și întrebarea de ce totuși a rămas această prevedere?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:47:19] Un răspuns poate să vină de exemplu din faptul că în România pot să existe firme deținute să zicem în mai mult de 75% de un anumit acționar, dar respectivul acționar mai are și firme deținute 25 - 50% care nu pot să intre în consolidare sau poate sunt deținute 75%, dar ele nu vor să intre în consolidare. Deci avem membri ai grupului și avem firme afiliate care nu sunt membre ale grupului. Deci acesta poate să fie un motiv, să zicem, pentru care totuși avem obligația să facem dosarul prețului de transfer și atunci dacă membrii grupului tranzacționează și cu ceilalți care sunt nemembri, vrem să fim siguri că și profiturile individuale ale celor care nu sunt nemembri sunt stabilite corect sau chiar dacă nu am avea firme românești care nu sunt membre din grup, dar membrii grupului tranzacționează cu entități din afara României afiliate, totuși aici autoritatea vrea să se asigure că profitul impozabil alocat României este cel corect. Deci aici nu e o veste foarte bună, nu eliminăm tranzacțiile intercompany, ci pur și simplu calculăm ca și cum am fi contribuabili neafiliați.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:48:38] Mulțumim pentru precizări.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:48:42] Ca și procedură așa, vă spuneam, Codul Fiscal e destul de detaliat. Ca și procedură, fiecare membru își face calculul separat, transmite acest calcul împreună cu declarația 101 întocmită, dar pe care nu o depune la ANAF către persoana juridică responsabilă, persoana juridică responsabilă trebuie să întocmească declarația cumulată la care încă nu avem modelul, trebuie să facă și declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor dacă se ia credit fiscal pentru sponsorizare și mai mult decât atât, această persoană juridică responsabilă trebuie să țină și un registrul de evidență fiscală al grupului, dar în care trebuie să includă și calculul pe cumulat și calculul individual al fiecărui membru. Deci o sarcină administrativă destul de mare pe această persoană juridică responsabilă. Și ca să zicem așa, la sfârșit cireașa de pe tort, toți membrii grupului răspund separat și în solidar pentru plata impozitului pe profit la nivel de grup.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:49:49] Ceea ce înseamnă că dacă tu ca și membru al grupului individual ai fi plătit 100 de lei, dar grupul trebuie să plătească 120 de lei, tu ca și membru individual ești responsabil teoretic pentru plata a 120 de lei la bugetul de stat. Ceea ce e o răspundere mai mare totuși decât în situația în care ai declarat și ai plăti individual.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:50:18] Am o altă curiozitate, dacă putem anticipa așa un pic cum o să arate controalele fiscale pe impozit pe profit în cazul membrilor? Spre exemplu, o companie care e membră a unui grup fiscal va prezenta aceleași tipuri de acte sau cum se va afla asta?

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:50:34] Deocamdată în Codul Fiscal avem prevederi doar pentru membrii grupului care ies din grupul fiscal fără penalitate, de exemplu avem o fuziune, o dizolvare sau se vinde cota, participarea majoră într-un business, poți să ieși din grupul fiscal fără penalitate, dar vei fi supus controlului fiscal. Nu sunt prevederi legate de cum se va face controlul fiscal pentru grup, dar presupunem că persoana controlată va fi persoana juridică responsabilă pentru că ea reprezintă grupul, iar contribuabilul nu mai este fiecare firmă în parte, ci este grupul prin persoana juridică responsabilă, însă având în vedere faptul că această consolidare presupune de fapt calcul individual pe fiecare entitate în parte, plus calculul pe consolidat, probabil că un control fiscal la grup va însemna de fapt control la toți membrii deodată. Deci ceea ce poate să fie un avantaj în sensul că din perspectiva eficienței unei asemenea activități, deci nu a echipei diferite care să verifice și așa mai departe, însă în același timp pentru membrii grupului poate fi și o sarcină administrativă crescută.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:52:04] Haideți să vedem și un exemplu pentru că timpul trece și pentru că vreau să discutăm și cum e din perspectiva TVA. Haideți să vedem practic, am luat trei societăți, societatea A care este acționarul care deține în comun mai mult de 75% în societatea B și societatea C. Pe acest slide am pus, evident nu sunt cazuri reale, am pus calcul rezultatelor fiscale pentru societățile A, B și C, demonstrativ am ales societățile A și B cu profit impozabil, societatea C pe pierdere fiscală. Avem și o pierdere fiscală în anul 2022, dar avem și pierdere fiscală reportată. La societatea A avem profit contabil 100 de mii de lei și niște cheltuieli nedeductibile de sponsorizare de 5 mii de lei, am calculat și un credit fiscal care e la nivelul a 20% din impozit și care se presupune că este mai mic decât 0,75% din cifra de afaceri, avem și o scutire pe profitul reinvestit, de 3.000 de lei și avem practic un impozit teoretic de plată, dacă societatea A ar declara de una singură, de 12.960 de lei.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:53:31] La societatea B, iarăși avem profit contabil, de data aceasta ca și cheltuială nedeductibilă avem costul de achiziție al unei case de marcat de 1500 de lei care este și luată ca și credit fiscal de 1500 de lei și avem practic un impozit pe profit teoretic de plată de 6.740 de lei. Haideți să vedem ce s-ar întâmplat la societatea A care pe exemplul nostru este persoana juridică responsabilă. Persoana juridică responsabilă practic trebuie să adune rezultatul fiscal al celor trei societăți, adică profitul impozabil de la A, cu profitul impozabil de la B și pierderea fiscală, atenție, strict din anul 2022 de la C. Îmi rezultă un profit impozabil de 86.500 de lei, care în Codul Fiscal se numește rezultat fiscal consolidat pozitiv, la care aplic 16% impozit și rezultă un impozit de plată de 13.840 de lei.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:54:39] Ce mai spune Codul Fiscal că am voie? Am voie să scad ceea ce mi-au trimis membrii că au calculat cât s-ar încadra ca și credit fiscal sau ca și profit reinvestit scutit. Eu ca și societate responsabilă, nu mai calculez încă o dată toate limitele, ci doar pur și simplu din impozit scad ce mi-au transmis membrii, evident în limita impozitului. Dacă depășesc impozitul asta este, nu mai scad.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:55:07] În cazul acesta rezultă pe cumulat grup fiscal un impozit de plată de 8.500 de lei, spre deosebire de situația în care membrii grupului ar fi plătit fiecare separat și în care am fi avut un impozit de plată, prima firmă, societatea a 12.960, plus 6.740 a doua societate și zero, societatea cu pietre fiscale, adică 19.700. Dacă o să aveți dumneavoastră curiozitatea să faceți calcule, diferența între 19.700 și 8.500 ar trebui să vă dea pierderea fiscală de la C, adică 70.000 de lei ori 16%, deci acesta este avantajul în cazul grupului fiscal. Practic nu avem trei societăți, una pe pierdere care nu plătește, două care plătesc la un profit mai mare, ci avem pierderea fiscală scăzută din profitul cumulat al celorlalte.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:56:03] Dacă ați văzut, nu am scăzut pierderea fiscală din 2019 și foarte probabil această pierdere va fi o pierdere definitivă, acea pierdere de 40 de mii de lei, deci totuși avem un dezavantaj, lăsăm acolo pierderi pe care decidem că de fapt avem foarte mici șanse sau deloc șanse să o mai recuperăm în viitor. Deci e un impozit teoretic care nu mai poate fi recuperat de la stat.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:56:29] Vă spuneam că teoretic trebuie să stăm în grupul fiscal cinci ani, dacă un membru nu mai îndeplinește condițiile și iese din grup sau pur și simplu grupul decide că vrea să se dizolve, ca zicem așa, ca și grup fiscal, să se radieze ca și grup fiscal înainte de 5 ani, din păcate, legea spune că lucrul ăsta se face cu penalizare, adică membrul care iese din grup, iese începând cu trimestrul următor celui care nu mai îndeplinește condiția și este obligat să recalculeze și să depună declarația 101 de la intrarea în grupul fiscal, deci el practic redevine contribuabil de impozit pe profit de la momentul când a intrat în grup, nu de la momentul când iese din grup, dacă îi rezultă impozit de plată, trebuie să plătească și accesorii, adică dobânzi și penalități.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:57:23] De asemenea și grupul fiscal trebuie să-și recalculeze rezultatul consolidat. Acum, dacă aveam doi membri, eu unul nu mai îndeplinește condițiile, nu mai avem nici grup fiscal, dacă eram trei membri și rămânem doar doi, grupul fiscal continuă să existe, dar trebuie să își recalculeze profitul impozabil sau pierderea consolidată și să depună declarația 101 rectificative. Dacă din acest exercițiu rezultă și un impozit în plus pe grupul fiscal, el se plătește împreună cu penalități, cu dobânzi și penalități de către cine? Evident, de membrul care iese din grup, e vina lui, el trebuie să plătească.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:58:06] Spuneam că sunt și situații când ieșirea din grup nu se penalizează. De exemplu, dacă avem o dizolvare a unuia din membri sau dacă avem o fuziune, o divizare sau dacă acționarul, cel care are deținerea minimă de 75% își vinde participația astfel încât ea devine minoritară, adică devine cu o participație sub 25%. Și aici, pe slide-ul acesta am încercat să sintetizăm situația în care rămânem membri ai grupului când avem participații între 75 și 100, când nu mai rămânem membri ai grupului, dar cu penalizare, dac deci vând să zicem participații și rămân cu o participație între 25 și 75%, în cazul ăsta e penalizare și am ieșit din grup sau dacă vând majoritatea părților sociale sau a acțiunilor și rămân o participație între 0 și 25% ies din grup și nu am penalizare, însă, atenție, voi fi supus controlului.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:59:05] Deci practic, dacă am înțeles bine, și membru care iese și grupul în sine, vor trebui să își recalculeze profitul și să plătească accesorii la suma respectivă.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:59:20] Din păcate, da, de la începutul existenței grupului.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:59:25] Deci e o decizie foarte serioasă dacă intri sau nu într-un grup fiscal, pare mai complicată decât o căsătorie.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [00:59:33] Este este clar un contract pe cinci ani, cel puțin, și este o decizie destul de serioasă care trebuie să ai o previziune de business destul de corectă și într-adevăr să decizi dacă e un avantaj sau nu este un avantaj consolidarea. Și pentru că suntem chiar la final, să recapitulăm un pic care ar fi avantajele și dezavantajele, la capitolul avantaje, clar, dacă o firmă e pe profit și una e pe pierdere și lucrul ăsta se întâmplă, să zicem pe cinci ani de zile, atunci face sens să faci consolidare pentru că profitul impozabil al grupului va fi mai mic, impozitul plătit la stat per total grup va fi mai mic, deci grupul rămâne cu mai mulți bani disponibili pentru investiții, pentru dezvoltarea activității și așa mai departe. În același timp, dacă o societate previzionează să aibă pierderi pe o perioadă mai lungă intrând într-un grup are șansa să-și recupereze aceste pierderi mai repede și am întâlnit și modele de business la clienți care practic, conform planului de afaceri previzionează să intre pe profit pe o perioadă mai lungă de șapte ani. Sunt investiții de exemplu în tehnologie, planuri de afaceri pe dezvoltare internațională unde practic profiturile vin, dar nu imediat, e un exemplu.

Nadia Oanea - Partner Tax - Grant Thornton România [01:01:16] La capitolul dezavantaje am discutat deja, avem destul de multe documente de făcut și nu îți scapă de făcut declarații și calcule membrii și să rămână doar o persoană responsabilă, ci toți au de făcut documente și de făcut calcule. Avem pierderi de dinainte de intrarea în sistem care se pierd sau cel puțin ele vor fi recuperate mult mai târziu, avem această perioadă minimă de cinci ani și dacă ieși din grup înainte de 5 ani e cu penalizare,deci recalculezi tot impozitul și plătești dobânzi și penalități. E posibil să ai controale mai des din cauza acestei intrări în acest sistem și în plus, și acea răspundere solidară pentru plata impozitului. Cam acestea sunt detaliile pe care le avem la momentul de față în Codul Fiscal, ele sunt destul de detaliate, însă așteptăm normele pentru că mai sunt și aspecte de clarificat, așa cum discutam.