Mărci naționale, europene și internaționale. Sfaturi utile pentru înregistrarea și protecția lor

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:00:09] Bună dimineața și bine ați venit! Astăzi o să vorbim despre mărci atât în context național, cât și european internațional. O să vedeți, pare genul de subiect pe care lumea îl tratează de regulă cu superficialitate și uneori cu dispreț, pe principiul, lasă că știu eu tot felul de lucruri. O să vedeți că sunt tot felul de piedici pe care lipsa înregistrării unei mărci sau o înregistrare proastă de marcă sau tot felul de lucruri pe care nu le faceți la timpul lor sau cum trebuie, piedici care aduc în calea afacerilor dumneavoastră și în jurul meu, cel puțin, am văzut din ce în ce mai multe situații în care entități din Europa vin și notifică entități din România care au o marcă înregistrată în România cu ani mai mulți sau mai puțin și vin și le notifică, te rog frumos să încetezi utilizarea mărcii sau hai să ne înțelegem pentru că uite, și noi avem o marcă similară sau identică poate cu cea pe care a inregistrat-o tu în România și românii, unii dintre ei cred că nu o să li se întâmple nimic, alții cred că le-a căzut cerul în cap și că trebuie să facă tot felul de lucruri extreme, chiar să renunțe la afacere sau așa mai departe.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:01:51] O să discutăm astăzi cu unul dintre oamenii pe care eu recunosc că-i știu din anii 2000, nu mai știu exact de când, cert e și vreau să spun este că Elena Grecu, invitatul nostru de astăzi, are o experiență foarte îndelungată pe zona asta de mărci și cred că i-au trecut prin mână sute, poate chiar mii de înregistrări de mărci de tot felul. Ce mai vreau să zic este că vom discuta alături de Elena despre lucruri importante pe care trebuie să le știți atunci când înregistrați o marcă și o să vedeți că o să răspundem și așa e construită prezentarea, o să răspundem la niște întrebări pe care am încercat să le găsim împreună și la care ne-am gândit că v-ar ajuta să înțelegeți care e treaba cu mărcile foarte bine. De ce e o marcă mai importantă uneori decât alte investiții în afacerea ta? De câte feluri sunt mărcile? Care e diferența dintre ele? Pot depune singură o cerere de marcă și așa mai departe. Sunt tot felul de întrebări pe care noi am încercat să le abordăm. Elena, îți mulțumesc mult că participi la webinar-ul nostru și că a acceptat invitația. Te rog să ne spui mai multe despre mărci și despre lucrurile pe care le practici de ani buni de zile.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:04:04] Bună ziua tuturor! Mulțumesc mult pentru invitație! Sunt consilier în domeniul mărcilor din 2004. În părerea unor antreprenori este aceea că marca se înregistrează doar în momentul în care societatea devine foarte puterică, are bani suficienți și poate chiar există această impresie că costă foarte mult și o să vă dau un scurt exemplu înainte să începem. Un client de al nostru pe care l-am sfătuit să își înregistreze marca care avea un nume foarrte interesant și care avea un magazin de jaluzele, pe o stradă undeva în sudul Bucureștiului. El a spus nu, că nu are bani, că se concentrează pe altceva, că cine ar veni să-i fure lui marca și nu a vrut să investească.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:05:16] După câteva luni de la discuția noastră, un domn antreprenor și el, și-a deschis un magazin care semăna cu al lui, cu jaluzele, pe strada de lângă cu numele lui și inclusiv avea ofertele care semănau, dar cu prețuri un pic mai mici. Și clientul nostru chiar trecea în drumul lui spre magazin pe acolo. Și spunea, cum se poate întâmpla așa ceva, să fie exact cu numele meu atât de aproape de mine și nimeni să nu-i facă nimic. Am început un proces de concurență neloială, și-a înregistrat în paralel marca, a durat foarte mult, pe lângă banii cheltuiți, bineînțeles, suplimentar, până la urmă, într-adevăr a avut câștig de cauză. Dar l-a măcinat teribil pentru că în toată perioada asta, acest domn a continuat să vândă la o stradă diferență de el. Deci asta vă spun, că nu neapărat trebuie ca societatea să fie foarte mare, să aibă expunere foarte mare, la momentul respectiv nici nu era în online, adică pur și simplu cineva s-a gândit că numele sună foarte interesant și că de ce să nu-l folosească și e.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:06:43] Și ce este important, asta cu prețul, e o problemă foarte fals. Deci nu doar falsă, e foarte falsă pentru că vorbim totuși de niște sume oarecum modice dacă stăm să punem în balanță de partea cealaltă ce ai de pierdut din chestia asta, nu?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:07:03] Așa este, o să ajungem imediat la partea de costuri. Pe de altă parte, există secții de proprietate intelectuală la Tribunalul București care sunt pline de litigii, deci oamenii se judecă foarte mult. De ce subliniez acest fapt, că există secții specialitate? Pentru că nu sunt foarte multe domenii în care sunt de specialitate și dacă organizarea judiciară, a fost această gândire de a exista secții specializate tocmai pe ideea că sunt foarte multe litigii, nu trebuie să fie o problema, adică să fie ceva mic, ci raportat la statistică fiind atât de multe, trebuie să înțelegeți că apar într-adevăr foarte multe litigii privind mărcile în special și pe drepturi de autor, dar în special pe mărci.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:08:05] Ce este o marcă înregistrată? Marca în principiu, inițial era doar denumirea unui produs sau al societății, dacă vorbim de servicii, acum am ajuns ca marca să fie mai multe tipuri decât cele clasice, deci nu vorbim doar de o denumire sau de un logo, vorbim și de parte de holograme, vorbim de mișcări. Deci e mult mai complex. Acum cele două condiții care sunt trecute în lege, să permită publicarea acestuia în Registrul Mărcilor, acest lucru însemnând că trebuie să existe o formă de exemplu, mirosul nu poate să fie foarte clar definit și atunci nu s-a găsit o modalitate, cel puțin în România unde să se poate înregistra un miros și să permită distingerea produselor sau serviciilor unei întreprinderi de ale altuia. Deci sunt cele două condiții, și o să vedem în momentul în care trecem prin ce tipuri de mărci există, că sunt mult mai multe decât doar simpla denumire sau un logo.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:09:25] Deci litere, cifre, tot felul de desene, aici am dat exemplu de mărci verbale, am luat denumirea agenției noastre de proprietate intelectuală, marca combinată cu logo-ul alb, negru, combinată cu logo color, marca figurativă și marca tridimensională. Nu știu dacă realizați ce este, este un stadion de fotbal din Germania care și-a înregistrat forma 3D. De ce e importantă această clasificare? Pentru că în funcție de această clasificare sunt și taxele la OSIM.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:10:09] Aici vedeți mărcile mai puțin obișnuite. E vorba de marca aceea de mișcare a unui bucătar celebru care pune sare pe o bucată de carne cu anumită mișcare specifică lui și înțeleg că este deja foarte folosită printre cei care gătesc, numai punând sarea în felul acesta se obține un gust deosebit, dar bucătarul a simțit nevoia să și-o înregistreze ca marcă, ca alții să nu profite de această mișcare care i-a dobândit notorietate și a reușit înregistrarea ca marcă europeană.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:10:54] După aceea marca hologramă și marca multimedia, Netflix, de exemplu are acea mișcare sau marca celor de la Columbia Pictures în cale doamna cu făclia se mișcă. deci sunt și alte tipuri de mărci. Recent s-a modificat legea în România anul trecut, 112/2020, și a adus și aceste posibilități de a se înregistra ca marcă. E adevărat că în România sunt mai puține schimbări, în Uniunea Europeană am deja foarte mulți se gândesc ce ar putea să-și înregistreze, cum să iasă în față, cum să nu fie vorba doar de un logo simplu, ci să rămână în mintea consumatorilor și prin altceva și atunci, cum vă spuneam de această mișcare și de exemplu, la Netflix numai când auzi acel sunet știi că este Netflix.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:12:10] În formularul de la OSIM, eram curios, pe vremuri erau trei variante, trebuie să trebuia să bifezi că e marcă verbală sau cum era. Sunt curios, dacă eu m-aș duce cu tridimensională, apare pe formularul ăla și opțiunea asta?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:12:38] Acum apar toate variantele. Acum s-au schimbat formularele tocmai pentru a se putea înregistra. Nu știu să existe la nivelul României o marcă multimedia.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:12:51] Nu e cumva la Cotnari ori la unul dintre producătorii de vin?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:13:00] Era doar de sunet, nu multimedia. Aici este o combinație între video și audio. Înainte exista doar marca audio, marca sonoră. Dar nu mai greu de exemplu pe aceste pe acestea de mișcare. Partea din stânga cu domnul care pune sare, mișcarea lui a fost secvenționată ca să se înțeleagă efectiv.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:13:54] Ce este foarte important de reținut și aici foarte mulți fac confuzia, dacă cineva își înregistrează o marcă în România nu are protecție în toată Uniunea Europeană sau dacă cineva își înregistrează marca în Germania asta nu înseamnă că are protecție în România pentru că există trei tipuri de proceduri să spunem așa, trei oficii, oficiile naționale, în România este OSIM-ul, dar fiecare țară are un OSIM al ei, să zicem, după aceea vorbim de Oficiul european, EUIPO, acolo se pot depune mărci pentru cele 27 de țări care au rămas în Uniunea Europeană după plecarea Marii Britanii și aceste mărci europene odată înregistrate au protecție pe tot teritoriul Uniunii Europene. Ca avantaj major este un cost scăzut dacă cineva și-ar înregistra în fiecare dintre țările din UE, ca dezavantaj major este acela că dacă într-una din țările din UE, din cele 27 de țări există o marcă similară sau identică care se opune, atunci marca nu va putea fi protejată ca marcă europeană. E pe principiul acela toți pentru unul și unul pentru toți și are și avantaje și dezavantaje.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:15:43] Din acest motiv sunt unele companii care sunt foarte diligente, să spun așa, care își înregistrează și pe teritoriul național și pe teritoriul european știind că există o dublă protecție, deși în mod normal n-ar trebui să existe, dar temându-se că marcă europeană să fie refuzată pentru că ar avea opțiunea să își facă o cercetare la nivelul fiecărei țări, dar o cercetare la nivelul fiecărei țări presupune un timp foarte îndelungat pentru că trebuie luate toate oficiile respective, plus mărcile europene, plus mărcile internaționale și bineînțeles dacă lucrează cu un consilier în proprietate industrială e mult mai scumpt și atunci unii preferă să își depună și în România în paralel și în Uniunea Europeană.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:16:32] Mai exista alt treilea tip de marcă, marca internațională care trebuie să aibă la bază un marker ONG națională ori europeană și care după aceea se extinde. Să spunem că cineva dorește protecția pe China, SUA și Brazilia și după ce își înregistrează marca la OSIM, vrea să ajungă în aceste trei țări, dacă și-ar depune separat în Brazilia în SUA și în China, unde am spus, ar ajunge la un cost foarte mare și atunci există această procedură bazată pe o convenție și un protocol de la Madrid în care majoritatea țărilor, nu toate au spus, ok, în momentul în care cineva dorește extinderea se face în baza acestei convenții și se aleg cele trei țări. Dezavantajul este că e mai scump decât procedura europeană, de exemplu dacă cineva ar vrea pe 3 țări din Uniunea Europeană să-și înregistreze marca, ar fi mai ieftin să-și înregistreze marca europeană, avantajul major este că dacă, de exemplu, Germania, Franța și Spania, doar pe Spania se opune cineva și se refuză pe Spania, pe Germania și Franța rămâne marca înregistrată.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:17:56] Fiecare dintre proceduri, mă refer la cea europeană și cea internațională au și avantaje și dezavantaje și de asta este foarte bine să se discute cu un consilier raportat la situația clientului respectiv să se ia o decizie, se merge pe marcă europeană, se duce pe marcă internațională. Ce se întâmplă? Deci aici vedeți, procedura națională valabilă doar pe teritoriul României, europeană pe teritoriul Uniunii Europene și procedura internațională pe țările parte la convenție și la protocol.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:18:38] De asta este foarte important cumva în momentul în care îți construiești un business să înțelegi pe ce piețe vrei să te duci și să nu înregistrezi așa aiurea 50 de țări în ideea în care o să te duci tu peste zece ani că poate nu e o idee bună, nu?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:18:53] Da, nu este o idee bună pentru că există și o sancțiune, dacă o marcă nu este folosită timp de cinci ani, se numește decădere. Deci dacă titularul nu a folosit o marcă și vine altcineva interesat de acea marcă, poate să solicite decăderea titularului din dreptul la marcă pe acel teritoriu. Titularul trebuind să demonstreze cu documente foarte bine justificate faptul că a folosit marca într-adevăr și nu doar a avut intenții de a folosi și sunt foarte multe cazuri în practică de mărci decăzute, nu neapărat pe toate produsele și serviciile, doar pe o parte. De exemplu, dacă cineva vrea să facă o marcă de baraj și își înregistrează pe toate clasele de produse și servicii.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:19:47] Baraj însemnând că eu am o marcă cunoscută în Marea Britanie sau în Franța și altcineva își deschide în România pe principiul că dacă o să vin eu vreodată în România o să-i dau bani să iau marca aia, nu?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:19:59] Asta e deja reaintenție. Spuneam de cineva care are o marcă care este cunoscută în domeniul lui. Să zic că face contabilitate și are marca înregistrată pe contabilitate, dar se gândește că denumirea lui e atât de frumoasă și de interesantă și să nu o mai folosească nimeni pe nicio clasă și atunci o înregistrează inclusiv pe metalurgie, pe șosete și atunci blochează toate clasele. După cinci ani, poate să vină cineva și să spună, uite, marca ta sună foarte interesant, tu nu ai folosit-o pe șosete, ai folosit-o pe contabilitate, dar eu vreau să te decad din drepturi pentru că vreau să folosesc denumirea aceasta pe șosete.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:20:41] Există și un mic anumit artificiu pe care consilierii îl fac și acum spun cumva din experiența noastră de consilieri, marca se poate înregistra după patru ani din nou, adică se mai plătesc taxele și în continuare cinci ani poate să nu fie folosite, deci dacă ține persoana respectivă atât de tare la denumirea respectivă, din patru în patru ani, ca să mai ajungă la termenul de cinci ani, o mai înregistrează o dată. Dar acesta este un mic secret.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:21:19] Au apărut niște întrebări, dacă înregistrez o marcă figurativă combinată, ideea aceea de logo, plus denumire se protejează și elementele individuale? Dacă eu folosesc doar logo-ul undeva sau doar textul acela undeva, se protejează chestia asta sau ele vor fi protejate doar când sunt folosite împreună?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:21:48] Ele sunt protejate. Protecția înseamnă dreptul titularului de a interzice terților să folosească. Deci eu dacă am această marcă, Nomenius, cu scutul nostru, pot să interzic terților să folosească scutul meu pentru serviciile pentru care e înregistrat, respectiv pentru servicii de proprietate intelectuală și consultanță împreună cu altă denumire. Deci dacă un concurent de al meu ar veni și ar folosi scutul, eu aș putea să spun că este parte integrantă din marca mea și că noi am protejat-o și am folosit-o intensiv și am utilizat-o chiar în publicitate și ne-am putea opune. Acum scutul nostru este destul de distinctiv adică poate fi ușor reținut și nu e uzual pentru servicii de consultanță. Dar dacă să zic că aș fi avut o văcuță pentru ciocolată, sunt mulți care au diferite vaci de ciocolată, sfatul nostru de consilieri ar fi să se înregistreze separat văcuța pentru că nefiind distinctivă pentru serviciul respectiv, atunci nu s-ar putea opune cu succes pentru că aș spune văcuțele fiind foarte multe trebuie să fie distinctivă, trebuie să fie atât de deosebită de celelalte văcuțe încât să nu fie o problemă.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:23:45] Mă gândeam acum la un alt exemplu unde mai sunt lucruri comune, de exemplu, pentru avocați, foarte mulți au balanța, deci foarte mulți au balanța pusă în logo-ul respectiv. Dacă cineva își înregistrează numele societății de avocați cu o balanță lângă, el nu se va putea opune prin acea balanță la o altă societate pentru că asta trebuie discutat separat de la caz la caz și văzut cât de distinctiv este logo-ul, consumatorii cum îl percep. E o analiză de la caz la caz.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:24:37] Mai e o întrebare că ai vorbit de decădere, de ce spuneai tu mai devreme, nu folosești marca timp de cinci ani, decazi din dreptul de a o utiliza sau de a te folosi de ea, te întreabă cineva, decăderea se face pe clasă? Decăderea astea se face pe o clasă anume sau pe tot? Cumva nu mai folosești marca niciunde.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:25:02] Decăderea se cere în instanță în cadrul Tribunalului București și acolo se explică de ce i se solicită decăderea. Noi care am decăzut titularul de la folosirea mărcii pe toate clasele pentru că nu am folosit-o exact cum a înregistrat-o sau am decăzut alți titulari doar pe niște clase. Deci depinde de la caz la caz, am formulat cererea de chemare în judecată și instanța analiza probele care defapt nu existau pentru că n-au avut cum să dovedească folosirea, pe clase sau pe întreaga marcă, dar într-adevăr o să vorbesc un pic mai mult după ce vorbim de costuri pentru că este foarte important de reținut modalitatea de folosire care nu trebuie să fie parțială. Adică eu din Nomenius și logo o să folosesc doar Nomen și fără slogan sau doar logo-ul. Deci așa cum am înregistrat-o, așa și trebuie să o folosesc.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:26:08] Am să trec foarte scurt peste costuri ca să vedeți așa ordinul de mărime. Deci la OSIM taxa pornește de la aproape 1.000 de lei, deci 974 și bineînțeles acum dacă este acel caz de care spuneam că vrea să își înregistreze pentru toate cele 45 de clase, se mai adaugă 243 de lei ori 45. Bineînțeles, la marca combinată cu logo-ul color sau la marca figurativă color sau la marca de mișcare, taxele sunt mai mari. Dar nu nu se ajunge la ordinul de mii de euro.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:26:53] Să spunem că astea sunt taxele la OSIM. Deci asta plătești efectiv la OSIM.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:27:01] Exact. În procedura europeană, la EUIPO pentru marca care are protecție, după cum spuneam, pentru toate cele 27 de țări, inclusiv România, deci dacă cineva are timp să aștepte și cumva crede că marca lui este distinctivă, n-are rost să și-o înregistreze la nivel național, ci direct la nivel european și atunci măcar am rezolvat o treabă. Taxa pornește de la 850 de euro. Marca va putea fi decăzută doar dacă nu e folosită pe niciun teritoriu din UE.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:28:01] Iar la procedura internațională e un pic mai complicat pentru că sunt taxele Oficiului național, fie vorbim de OSIM, fie vorbim de EUIPO, aici am dat un exemplu doar pentru cineva care cere protecție pe SUA, deci există taxa EUIPO, după aceea taxa WIPO al Oficiului Internațional și după aceea pentru fiecare țară din listă se mai plătește câte o taxă. E o combinație de taxe în euro sau în lei, dacă vorbim de o marcă de bază prin OSIM și după aceea de franci elvețieni care acum sunt aproape cât euro, deci taxa WIPO ar fi undeva de 600 de euro, plus 300 de euro taxa WIPO, plus țara pe care ți-o alegi. SUA fiind una dintre țările scumpe, mai scumpă de atât este Japonia. Dar alte țări, de exemplu Republica Moldova are 10 franci elvețieni. Adică sunt țări și mult mai ieftine din lista respectivă. Poate, dacă punem mai multe țări, undeva la 2.000 de euro.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:29:27] Dar iar nu vorbim de sume extraordinar de mari și vorbim de protecție pe niște oficii scumpe cum ar fi SUA. Și ce e interesant pentru că în ultima perioadă sunt foarte mulți clienți care ne cer protecția pe SUA, taxa Oficiului Național a SUA, plus consilierul din SUA la care trebuie apelat pentru a depune o marcă națională în SUA trebuie să se lucreze printr-un consilier de acolo, ajunge cu mult mai mult decât dacă urmăm această procedură internațional. Adică avem o marcă în România sau o marcă europeană care nici măcar nu trebuie să fie înregistrată, trebuie să existe un depozit, o cerere, depun astăzi în România și mâine o pot extinde.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:30:16] Și până la urmă e important, dacă te duci să-ți faci afaceri în Statele Unite presupun că trebuie să faci niște investiții că doar nu o să te duci cu 10 lei. Și atunci trebuie să pui în balanță 1.000, 2.000 de euro cu investițiile mult mai mari pe care le faci și pe care le-ai putea pierde.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:30:31] Și mai ales că sunt foarte multe domenii unde se cere deja marcă înregistrată, de exemplu Amazonul, ca să poți să pui anumite produse trebuie să ai marcă înregistrată, nu se pot pune produse fără marcă, e chiar o procedură de verificare, dar sunt și alte magazine online care cer marca înregistrată tocmai pentru a evita litigiile pentru că inclusiv magazinul ar răspunde și atunci că să evite, cer de la început, vrei să-ți pui produsele la noi pe site, super, dar dovedește-ne.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:31:18] Am intrat deja în această discuție, de ce aș fi important să se înregistreze marca, în primul rând pentru siguranța investiției pe care orice antreprenor o face în publicitate, în numele său. Adică sunt acum foarte puține magazine care se mai numesc alimentară pur și simplu sau foarte puține produse care merg pe denumirea de biscuiți. Majoritatea au un nume și ca să se poată promova acel nume, nu vorbim de spotul tv sau radio, unde costurile sunt destul de mari și acolo cu siguranță toți au mărci înregistrate, dar vorbim chiar și investiția pe facebook pentru un anumit produs, ar fi bine să se înregistreze marca.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:32:23] Am avut acum multe cazuri de foști angajați, concurenți care și-au înregistrat marca și au interzis apoi titularului să o folosească, dar sunt și cazuri în care pur și simplu în două părți ale țării, fără legătură una cu cealaltă, încep, e din aceeași idee, de exemplu Cabana Pescarului, fără să știe că există o cabană a pescarului și ei încep să-și promoveze, veniți la noi și după aceea când cineva caută pe Google sau pe Booking găsește două Cabana Pescarului și ei își fac o concurență care nu este ok, acum dacă ne gândim la turism, te mai legi de localitate, du-te la Cabana Pescarului din Deltă. Dar dacă vorbim de produse, atunci chiar e complicat.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:33:27] Și la servicii sunt foarte mulți consultanți sau care au denumiri apropiate tocmai pentru că merg pe ideea de să fie un pic descriptiv, să arăți ce faci, FinConsult, Finex nu știu cum, ok, te promovezi și de fapt, când te promovezi bagi bani și pentru celălalt. Asta vreau să spun că de foarte multe ori se întâmplă cu rea-intenție, un neconcurență, un fost angajat, cineva care iubește respectivul antreprenor, dar de multe ori se întâmplă și fără rea-intenție, ci că pur și simplu denumirea a apărut interesantă și a folosit-o. Și mai există un risc major aici de care foarte puțini își dau seama sau încep să-și dea seama atunci când o pățesc, dacă celălalt, deci Cabana Pescarului să spun, cealaltă și Cabana Pescarului oferă servicii extraordinar de proaste, îți asumi și tu asta și atunci cu o simplă înregistrare îi poți interzice celuilalt să folosească denumirea și să aibă impact.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:34:50] Avem o întrebare, dar dau eu un exemplu pentru că utilizatorul nu a dat, să zicem că eu am Cabana Pescarului, în cauză meu s-ar chema Cer, și vine cineva și înregistrează cerneală, în sensul că există Cer inclusiv și în a doua marcă, dar mai sunt două, trei litere în plus. Crezi că se poate face asta?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:35:17] Aici vorbim de similaritate, deci la identitate lucrurile sunt clare, dar când e vorba de similaritate trebuie analizate trei condiții, dacă din punct de vedere al mărcii efective, cum spuneai, există sau nu și în realitate și aici există. Dacă produsele și serviciile sunt identice sau serviciile sunt identice, adică dacă cabana este tot o cabană sau vorbim o cabană și de servicii de catering, nu ar fi chiar identice, deși ar fi în aceeași clasă, dar nu sunt chiar identice și atunci aici se analizează și ultima condiție, care e mai complicată așa de explicat, dar specialiștii înțeleg foarte bine, care este impresia consumatorului.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:36:06] Un consumator care este mediu informat, adică nu vorbim de un analfabet, dar nu vorbim nici de un expert în turism care să știe toate cabanele din România, vorbim de o persoană care călătorește mediu și care o experiență de viață medie, și atunci care este impresia lui. Sunt produse, cele care sunt foarte scumpe, de exemplu, unde un consumator o să stea foarte mult să se gândească. Când îți iei o mașină o analizezi din toate punctele de vedere și nu o să vrei o toyota și o ajung la întâmplător la Volkswagen, e clar că acolo acorzi atenție, dar la un biscuit de exemplu, pe care îl iei în grabă sau că ți-a spus soția la telefon să iei acei biscuiți, iar tu tot din grabă vezi că seamănă, n-ai înțeles prea bine la telefon ce ți-a zis soția, deci se analizează depinzând de produs, de cât de scump este, decât de specializat este, dacă e un intermediar de ce genul, un farmacist la mijloc pentru că dacă e un intermediar, ar fi altceva. Adică sunt anumite lucruri care se analizează și nu există nici aici un răspuns da sau nu.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:37:38] Ideea e că dacă există două litere care se suprapun două sau trei litere și resturi sunt diferite, nu se respinge de la sine chestia asta.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:37:46] Nu e ca la Registrul Comerțului unde trei litere fac diferența și dacă sunt trei litere diferite deja se poate inregistra, pot să fie trei litere diferite și totuși să se poată formula o poziție cu succes. Aici e de discutat. Revenind la Toyota dacă ar fi Tobota, cu siguranță, dacă nu ar admite nimeni chiar dacă ar fi un alt logo, deci nu sunt foarte multe lucruri, cât de notorie e cealaltă marcă, deci aici o întreagă discuție.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:38:29] Noi cum procedăm, noi monitorizăm de exemplu mărcile clienților noștri și momentul în care apare o marcă similară îl anunțăm și îi și spunem, uite, a apărut marca asta similară, nu e identică șansele noastre de a ne opune sunt de 70% pentru că, și explicăm. E decizia clientului dacă vrea să se opună, că lui poate că nu i se pare că seamănă sau i se pare că seamănă foarte tare, deși poate nouă nu se pare sau poate îi zicem că uite nu avem șanse foarte mari de succes, dar îi atragem atenția pe toate mărcile pe care apar, pentru că OSIM-ul nu refuză din start și nici EUIPO nu refuză din start, deci nici măcar identice. Deci dacă acum se depune marca Coca-Cola la înregistrare, dacă Coca-Cola nu formulează o poziție, marca nu se respinge. Și sunt societățile mari cu mărci notorii care au un buget important de opoziții pentru a putea să se opună la toate cererile venite și sunt foarte multe.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:39:33] Și ce mai voiam să spun, de ce mai este importantă marca? se poate formula o cerere la vamă pentru a se opri la vamă toate mărcile identice sau similare, produsele cu o marcă identică sau similară, de obicei care vin din China. Pentru că dacă e o marcă cunoscută în România, sunt unii care își fac în China mai ieftin și le aduc. Și atunci se poate opri la vamă.Este foarte important acest filtru al vămii pentru că așa intră mai puține în țară. Într-adevăr, în continuare intră, depinde prin ce vamă și se știu lucrurile acestea de specialiști că în unele se trece mai ușor, prin unele mai greu, dar există acest filtru al vămii.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:40:43] De ce util să se apeleze la un consilier? Deci oricine poate să își depună singur marca în România, dar nu poate să își depună singur marca în SUA sau pe teritoriul național al altei țări, dar românii pot să își depună singuri marca în România. Dar sunt aceste lucruri unde consilierul poate să intervină, poate să facă o cercetare să vadă dacă există o marcă identică sau similară deja înregistrată, pentru că altfel solicitantul poate să plătească toți banii și să primească o poziție, să-i judecăm o poziție și marca nu se înregistrează. Deci ar pierde banii și atunci cu o cercetare anterioară, mai ales că procedura durează destul de mult, procedura de înregistrare a unei mărci durează acum, 9 luni, și este păcat ca timp de 9 luni să stai și să te întrebi o fi marcă înregistrată sau nu, și evident investind în publicitate și după aceea răspunsul să fie nu.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:41:47] Asta poate fiecare să și-o facă, dar fiind vorba de trei baze de date, dacă vorbim doar de mărcile românești, baza de date OSIM, baze de date EUIPO și WIPO pentru mărcile internaționale care au ca țară destiată România, este foarte greu pentru un nespecialist pentru că trebuie să verifice și bucăți de marcă. Dacă vorbim de Borsec, se verifică Norsec, Morsec și plus, în engleză. Adică dacă denumirea este ceva din limba română, se verifică.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:42:39] Ce spuneam mai devreme, pe ce teritorii înregistrăm? Dacă înregistrăm în EU, în România la WIPO, analiza costurilor și un consilier de foarte multe ori aduce o reducere de costuri, sfătuim clientul să își înregistreze așa cum trebuie și neplătind taxe degeaba. Și odată cu apariția legii de anul trecut, protecția nu mai este pe clasele principale, sunt 45 de clase și care au un titlu. Înainte de anul trecut, când cineva depunea pe titlul respectiv se subînțelegea că are protecție pe toate produsele din clasa respectivă. De exemplu clasa 5, are produsele farmaceutice și produsele împotriva dăunătorilor și insecticide și așa mai departe. Înainte, dacă cineva înregistra exact titlu, atunci avea protecție pe toată clasa și indiferent că făcea medicamente, suplimente alimentare sau fungicide, avea protecție.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:43:59] Și de exemplu în titlul clasei pentru comerț, nici nu apare cuvântul comerț. Deci cineva care are un magazin și își înregistrează pe clasa 35 afaceri pentru terți, nu ar avea protecție pe comerț. Și o clasă are mii de produse sau servicii, sunt 35 de clase de produse și 10 de servicii. Și atunci, ar trebui să știe foarte bine să își aleagă din acele mii de produse exact ce îl interesează. Încă un lucru, de ce ar fi bine să se lucreze cu un consilier, de exemplu dacă la noi vine cineva și vrea o protecție pentru cafea, noi i-am sugera pentru cafenea să își înregistreze și pe cafea și pe zahăr. Pentru că dacă denumirea lui are succes, atunci s-ar putea să fie și pe produs sau invers. Și noi mereu le explicăm clienților și pentru cei care ne urmăresc acum și care ar vrea să își înregistreze singuri marca, să se gândească tot timpul unde i-ar deranja să vadă marca folosită și nu pe ce fac ei.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:45:35] De exemplu, noi facem cu consiliere în proprietate intelectuală, dar pe mine personal m-ar deranja să văd și pe consultanță financiară, că ar face cineva cu numele meu și atunci nu mi-aș înregistra doar pe 45, ci mi-aș înregistra și pe 36. Și așa trebuie gândit. Dacă eu produc apă, mă deranjează ca cineva să folosească marca mea și pe bere sau pe vin? Și dacă nu vreau să fie folosită și pe alte produse, exact pe produsele respective cer protecția.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:46:40] Insist pe acest raport de cercetare prealabilă, foarte mulți au zis că nu dau banii de cercetare și au zis că merg la ghici. Noi îi sfătuim tot timpul să se înregistreze marca, să se facă și cercetarea înainte de înregistrarea mărcii.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:47:04] Chiar avem o întrebare și voiam să punctezi încă o dată, că e foarte important. Întreabă cineva, se poate face o cerere la OSIM de către o societate pentru a verifica dacă o anumită marcă verbală e deja înregistrată de altă societate? Dacă da, taxa diferă în funcție de clasele Nisa pe care faci verificarea, pe cele 35 de produse sau servicii sau e o taxă unică?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:47:25] Deci OSIM-ul face și el această cercetare, în general taxa e mai scumpă decât ceea ce percep consilierii în proprietate industrială, dar dezavantajul major este că se trimite o listă care poate să conțină și 500 de denumiri similiare. Și cine îți explică? Asta înseamnă că n-ai nicio șansă dacă sunt 500 de denumiri. Sau poate să-ți dea o singură denumire, asta înseamnă că e super că dacă e doar una, nu e o problemă. Pentru că trebuie cineva să interpreteze acele rezultate. Cineva care să spună sunt 500, dar uite, fiindcă tu nu faci exact ce face respectivul, tu vrei să faci, cum spuneam, în catering și nu în cabane, și toate denumirile sunt pe cabane.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:48:46] Casa de la OSIM, ca să răspundem și la partea asta, e unică?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:48:52] E pe clase. Ok, aici vorbeam despre ce face un consilier în proprietate industrială, spuneam de strategie, clasele de protecție de care am discutat că sunt 45 și trebuie văzute efectiv pe care clase și acum ajungem la cine se poate opune. Deci marca s-a depus la înregistrare, cine se poate opune la înregistrarea mărcii depuse? Sunt toate mărcile depuse la OSIM, dacă marca este mai veche de 5 ani, prima strategie de apărare în cazul unei opoziții este de a se verifica, de a se cere, a se demonstra faptul că a și folosit marca, dar altfel presupunând că marca este folosită, se judecă opoziția cu mărcile înregistrate la OSIM, mărcile înregistrate la EUIPO, așa cum spuneam, orice marcă a unui francez, se poate opune dacă are marcă europeană și mărcile înregistrate în sistem internațional cu protecție pe România.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:50:18] Avem o întrebare care e cumva un exemplu la slide-ul de mai devreme, cu ce pot să fac o companie sau ideea asta cu opoziția și întrebarea e așa, dacă două societăți producătoare de parfumuri lansează câte o gamă de parfumuri cu aceeași denumire descriptivă, intens, deci intens se cheamă și parfumul societății X și parfumul societății Y, riscând astfel să se creeze confuzie. Ce acțiuni recomandați uneia dintre societăți pentru evitarea riscurilor, confuziilor, litigiilor?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:50:50] În primul rând, oficiile merg pe principiul primul venit, primul servit. Cine a depus primul marca la înregistrare, el are succes.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:51:01] De aceea e bine să verifici înainte să depui.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:51:03] Indiferent că a venit a doua zi, ai venit primul, nu contează. După aceea, discutând de problema, Intens, că este într-adevăr o caracteristică a mărcii. Aici e discutabil și nu poți să spui că la un parfum, de exemplu, poți să spui că miroase floral, dar Intens e la mijloc, nu e nici neapărat o caracteristică, adică noi în vorbirea obișnuită, nu spunem, te rog du-te și cumpără-mi un parfum intens. Spunem un parfum puternic, adică intens este la mijloc, s-ar putea ca un examinator să-l vadă într-adevăr ca o caracteristică a parfumului sau să nu îl vadă și atunci să se poată înregistra, în cazul ăsta specific, noi de exemplu i-am spune să adauge și un slogan care să fie cât mai puțin descriptiv. Și dacă mă întrebi ce înseamnă descriptiv și eu tot timpul dau exemplu, dacă spunem scaun comod, din start e descriptiv, dacă spunem prietenii știu de ce, toată lumea știe că e la bere, dar nu spunem că berea este nu știu cum. Deci sloganurile trebuie să fie cât mai puțin descriptive

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:52:47] Verificarea prealabilă a mărcilor înregistrate, ce am spus mai devreme. Ce este monitorizarea procedurii? Pe parcursul procedurii pot să apară foarte multe lucruri, OSIM-ul într-adevăr comunică, trimite adrese, dar nu tot timpul. De exemplu ce vorbim de taxe, nu trimite. Nu ți-ai plătit taxa la timp, nu te trage nimeni de mânecă.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:53:20] Apoi pot să apară multe lucruri noi, cum a fost anul trecut că legea a dat un termen și OSIM a aplicat pentru toți cei care aveau mărci înregistrate deja, dacă nu descriau, cum spuneam mai devreme, efectiv serviciul sau produsul, nu aveau protecție decât pe ce trecuseră în titlul clasei. Adică nu mai aveau protecție pe toată clasa și aceste lucruri, un specialist le știe, cineva din afară nu știe exact ce lucruri noi apar și OSIM-ul zice, ok, ne publicăm, nu ați citit, nu ne interesează.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:54:05] Și ce mai fac consilierii? Nu toți clienții noștri apelează la monitorizare, noi insistăm foarte mult pe această monitorizare și mulți zic că o fac intern și nu au rezultate bune și o să vă explic imediat de ce. Marca este înregistrată și lumea are impresia că o dată marcă înregistrată la OSIM, odată ce avem certificat, îl punem în ramă pe perete și totul e bine. Nu este bine pentru că dacă a doua zi vine cineva și depune o marcă la înregistrare identică sau similară, nu aveți cum să aflați dacă nu citiți săptămânal Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Dar trebuie și buletinul mărcilor europene și trebuie și pentru mărcile internațional. Deci trebuie trei baze de date consultate în fiecare lună ca să poți să afli la timp și să formulezi o poziție. E adevărat că și după, poți, trece timpul, se înregistrează și marca cealaltă, poți să mergi în instanță.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:55:24] Sunt foarte multe probleme care pot să apară și vă spun, stresul pe o marcă, câteodată este mai mare, noi avem și departamente comerciale, dar stresul titularului de marcă al cărei mărci a fost depusă o cerere de anulare în instanță este mult mai mare, stresul lui este mult mai mare decât atunci când se judecă pe o sumă de bani pentru că intervine și acest factor subiectiv, păi cum, eu când eram în bucătărie cu mama, soția am ales marca și vine nu știu cine și zice că am depus-o cu rea credință și intră în conflicte de genul și sunt atât desprinși de marca lor și de importanța mărcii în viața lor că nu văd că e o denumire, o marcă care se evaluează, costă niște bani.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:56:20] Ca să se evite toată această problemă în instanță este mai bine să se monitorizeze marca și în termen să se formuleze o opoziție. S-a depus o marcă identică sau similară se formulează o opoziție în fața OSIM-ului, e o procedură administrativă, este o comisie care judecă dacă mărcile, cele trei condiții de care spunea, dacă mărcile seamănă sau nu, produsele dacă sunt identice sau nu sau similare și care este percepția publicului. Și atunci se rezolvă. Este un cost lunar, nu foarte mare, dar în care nimeni nu poate să își înregistreze o marcă identică sau similară.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:57:06] Mulți preferă să facă în interiorul societății spunand că, ok, am eu pe cineva care știu eu că nu mai are timp liber și îi dau și asta de făcut, noi îi dăm acces, îi explicăm care sunt bazele de date, cum trebuie să procedeze, și face el, sigur o să facă, o dată pe lună, ghici ce, nu face. El poate se uită în prima, a doua lună, dar nefiind în atribuțiile lui, el nu se mai uită după un timp.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:57:56] Deci cumva bazele de date, teoretic, accesul este gratuit pentru oameni la ele, cunoștințele fac diferența.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:58:04] Așa este. Majoritatea startup-uri lor, antreprenorul zice, nu, o fac eu că știu eu că e important, și se distrează în prima lună, a doua lună, pentru că văd ce mărci au apărut noi, ia uite ăsta cu ce vine, adică e interesant, dar după nu mai e așa interesant și au alte lucruri de făcut și uită.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [00:58:40] Mai întreabă cineva dacă opozițiile și asistarea în procedurile de la OSIM, se pot face și prin avocați sau doar prin consilier?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [00:58:51] Eu sunt și avocat și consilier, în parte de opoziții și răspuns la ARP-uri, o să spun imediat ce înseamnă, doar consilierii în proprietate industrială. După aceea, nivelul următor este contestația, dacă sunteți nemulțumiți de ce spune comisia de contestații, atunci se formulează contestație și acolo pot să vină și avocați. Dar mi-aș dori să asistați la o ședință a comisiei de contestații din care se vede clar ce avocat este specializat pe proprietate intelectuală și care nu. Și avocații care nu sunt specializați, ei fiind foarte pregătiți ca în instanță să povestească, iar comisie de contestație le taie, ok, la obiect, pentru că nu vorbim aici, spune-mi concret percepția publicului. Deci sunt niște lucruri foarte clare determinate de practică și este interesant pentru că membrii comisiei îi iau așa și cu plăcere ca să îi pună în dificultate pe avocații care nu sunt specializați tocmai fiindcă vin cu lucruri care nu sunt utile. Deci aici vorbești concret pe cele trei lucruri de care îți spuneam, la obiect, nu dezvolți prea mult povestea, iar un avocat vorbește ca în instanță, nu vorbește ca la contestații.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [01:00:35] Mai întreabă cineva, că tot ai zis, am o marcă, o înregistrez la OSIM și beneficiez de protecție și așa mai departe. Întreabă cineva, înregistrarea la Registrul Comerțului ca mărci, aduce ceva în plus? Adică te ajută cumva să te duci la registru să pui marca?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:00:55] Nu. Este cu totul altceva și trebuie să vă gândiți de exemplu la Coca Cola care are foarte multe mărci înregistrate, are Fanta, are Sprite, iar societatea se numește Coca Cola HBC, în cazul ăsta, sunt foarte multe societăți care nici măcar nu au nicio legătură cu mărcile produselor sau serviciilor, adică societatea se numește într-un fel și marca e cu totul alta.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [01:01:33] Chiar există marca Pudel?

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:01:33] Au depus-o la înregistrare și am spus că uite, e clar că noi nu spunem nimic de Puma, adică noi nu semănăm cu Puma, dar era clar că se folosesc de renumele Puma pentru că cine vedea această marcă, Pudel, o reținea mult mai ușor decât ar fi reținut oricare altă marcă de produse de îmbrăcăminte.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [01:02:04] Seamănă și fondul foarte tare.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:02:09] Exact. Și în final a fost respinsă la înregistrare. Dar ce voiam să subliniez aici e că dacă Puma nu ar fi monitorizat și ar fi avut un om intern care ar fi făcut acea cercetare, omul intern ar fi dat la căutare pe Puma, dar nu s-ar fi dus, cred că în nici un caz pe Pudel. Noroc că ei au lucrat cu un consilier, au aflat la timp. Dar cazul este foarte interesant din prisma celor două apărări.

Alin Popescu - Fondator | avocatnet.ro [01:03:06] Eu aș crede că e totuși un produs al Puma, dacă mă întrebi și mi-ai arăta lucrul acela, aș zice că Puma are o marcă de căței.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:03:15] Dar uite că percepția ar fi interesantă. Aici am trecut de cele mai des întâlnite, cinci probleme, avizul de refuz provizoriu, imediat spun ce este acesta, opoziția terților, pentru că marca e identică sau similară, neachitarea taxelor pentru că oamenii uită, nu îi trage nimeni de mânecă mai plătește și asta și atunci degeaba ai plătit taxa inițială, formularele sau procura, mă rog, aici procura de consilier, de fapt e destul de rar întâlnită pentru că odată ce lucrezi cu un consilier, acesta se ocupă și acțiunile în anulare sau în decădere, cele de care vorbeam mai devreme.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:04:06] Asta mai este foarte important. Nu știu dacă avem timp, măcar foarte pe scurt, avizul de refuz provizoriu. Sunt foarte mulți care își depun mărci la înregistrare, de exemplu, parfumuri de lux. Este nedistinctiv și va fi refuzat cu siguranță. El poate are parfumuridelux.ro, dar atâta timp cât denumirea este nedistinctivă nu are cum să interzică terților să folosească în descrierea produselor lor că ei vând parfumuri de lux. Și atunci se refuză, există acest aviz de refuz provizoriu care se trimite de către OSIM după ce este depusă o cerere de marcă și în care OSIM zice așa, noi considerăm că este nedistinctivă marca, tu convinge-ne. Și poți să formulezi un răspuns în care să spui diferite lucruri.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:05:15] De exemplu, un caz foarte cunoscut este salamul Săsesc. Era produs de mai mulți producători, dar fiindcă a fost acea reclamă intensă cu fetița, a devenit distinctiv prin folosire. O altă marcă nedistinctivă care ar fi fost în mod normal refuzată la înregistrare este Anticârcel, ne-am ocupat chiar noi, și arată clar pentru ce este destinat, am arătat că există publicitate atât de intensă și oamenii asociază produsul cu compania Zdrovit și am convins OSIM-UL.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:06:07] Deci acest lucru ar fi avizul de refuz provizoriu, se dă atunci când marca nu e distinctivă, când este compusă din semne uzuale. De exemplu a fost la un moment dat marca HORECA la înregistrare sau BTB, business to business și HORECA de exemplu a fost anulată pentru că era uzuală. După aceea să nu fie exclusiv din forma produsului, să nu se refere la origine, calitate, natură, cum spuneam, parfumuri de lux, și să nu fie contrarea ordinii publice și a bunelor moravuri, asta cumva ar veni de la sine înțeles, dar sunt foarte multe cazuri la mijloc, multe cazuri în care unii zic că sunt, că e în contra bunelor moravuri și unii care zic că nu.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:06:58] De exemplu, noi am avut un caz, nouă ni se fâlfâie, pentru steaguri și OSIM, inițial a zis că e contrară bunelor moravuri fiindcă nu este o expresie tocmai ok, dar noi am convins OSIM-ul că nu este așa și acum este marcă înregistrată. Nu trebuie neapărat să fie cuvinte foarte urâte, dar pot să fie și acelea la mijloc. Deci solicitantul are dreptul de a depune o adresă prin care încearcă să convingă OSIM-ul că nu este așa cum zice OSIM-ul și că de fapt îndeplinește toate condițiile pentru a putea fi înregistrat.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:07:59] Ok, de opoziție am spus, atunci când marca depusă la înregistrare este identică sau similară cu o marcă deja înregistrată și următoarea etapă fiind contestația. Contestația este în prezent la comisii de contestații, opozițiile și avizele de refuz provizoriu sunt proceduri administrative doar se trimit adrese.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:08:26] Mărci care sunt înregistrate și care marea majoritate a oamenilor nu știu că sunt mărci înregistrare, de exemplu jacuzzi este marcă înregistrată și oamenii nu ar fi trebuit să folosească cuvântul acesta pentru cadă cu hidromasaj, ci doar pentru căzile cu hidromasaj produse de jacuzzi. Ping Pong este o marcă înregistrată, Xerox, ei au și avut o campanie în care au rugat pe toată lumea să nu mai foloseacă cuvântul acesta pentru toate xeroxurile. Scotch și Memory Stick, Jet Ski, Post it.

Elena Grecu - Avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și Managing Partner | Grecu și Asociații [01:09:27] Atunci când cuvintele acestea se transforma și intră în vorbirea comună, deja pot să își piardă caracterul distinctiv și e foarte periculos pentru ei. Deși am putea crede că Scotch-ul se bucură că este atât de folosit, nu se bucură pentru că el poate fi decăzut din dreptul la marcă tocmai pentru că lumea începe să asocieze un produs și nu cu un producător. Și aici e o altă problemă.