Până în 2050, toate clădirile din țară vor trebui să aibă un nivel mare de rezistență la cutremure

Concret, pentru a reduce riscurile implicate de un cutremur puternic, strategia conținută în proiectul de HG al MDLPA are următoarele obiective:

• transformarea, până în 2050, a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;
• reducerea riscului seismic la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea vătămărilor și protejarea fondului construit, prin investiții prioritizate și eficiente;
• promovarea bunăstării, prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătățirea condițiilor de eficiență energetică și sanitare, printre alte aspecte funcționale;
• creșterea rezilienței prin integrarea considerentelor de risc seismic/ multirisc în planificarea teritorială și sectorială și asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism;
• mobilizarea participării și acțiunii incluzive prin creșterea nivelului de conștientizare publică cu privire la managementul riscului seismic și creșterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;
• consolidarea capacității instituționale în domeniul managementului riscului seismic și a calității și numărului de resurse umane implicate în activitățile legate de gestionarea riscului.

De fapt, strategia definește cadrul general al măsurilor pentru reducerea riscului seismic la nivelul întregii țări și “propune o foaie de parcurs detaliată a acțiunilor pe termen scurt, mediu și lung, care, împreună cu alte instrumente dezvoltate (programe de investiții, mecanisme de monitorizare și evaluare, instrumente de comunicare), vor susține realizarea obiectivelor preconizate”, după cum scrie în nota de fundamentare a proiectului.

Soluțiile de intervenție propuse pentru reducerea riscului seismic, inclusiv consolidarea, vor trebui să fie eficiente din punct de vedere al costurilor și să aibă potențialul de a fi replicate la scară mai largă, pe un grup de clădiri care necesită intervenții similare.

În plus, prin această strategie se propune ca, în situații excepționale, să se aplice și demolarea și înlocuirea clădirilor vechi și vulnerabile seismic, fără valoare de patrimoniu, care nu sunt monumente istorice, nu fac parte din zonele construite protejate, nu au valoare arhitecturală, ca alternativă viabilă în programele de reducere a riscului seismic, în susținerea aplicării principiului „Reconstruiește mai bine”.

Printr-un alt proiect de act normativ, apărut inițial la începutul lui 2021 și aflat acum în dezbatere la Guvern, se propune ca imobilele cu risc seismic ridicat deținute atât de persoanele fizice, cât și cele deținute de firme să poată fi consolidate cu bani de la stat.

Totodată, prin Legea nr. 223/2018, s-a stabilit că organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic sunt interzise.

Spațiile la care se face referire sunt, mai exact, cele publice în care se desfășoară activități ce implică aglomerări de persoane, cum ar fi sălile de spectacol, de expoziții, de lectură, spațiile pentru comerț, structurile turistice de cazare și alimentație publică și prestările de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică etc.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de HG trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.