ACCES GRATUIT

UPDATE Imobilele cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice și firme vor putea fi consolidate cu bani de la stat, a stabilit Parlamentul

Ținând cont de faptul că România are un potențial seismic ridicat, iar Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc în caz de cutremur, autoritățile vor să inițieze acum un program de finanțare pentru consolidarea clădirilor ce aparțin atât persoanelor fizice, cât și firmelor sau instituțiilor publice. Măsura, cuprinsă inițial într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere publică la începutul lui 2021, se regăsește acum într-un proiect de lege ce a primit votul decisiv din Parlament, cel al deputaților, acum câteva minute. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect de lege

Închirierea apartamentelor din clădirile cu bulină roșie va fi interzisă. Nerespectarea interdicției va aduce amenzi de până la 75.000 de lei

Închirierea sau darea spre folosință a locuințelor situate în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic sau, după cum li se spune în mod frecvent, clădiri cu bulină nu va mai fi posibilă, iar cei ce vor încălca această regulă vor putea fi amendați cu până la 75.000 de lei, dacă un proiect de lege adoptat deja de Executiv va ajunge să se aplice. Totuși, potrivit proiectului, după ce se fac lucrări de consolidare a imobilului, apartamentele dintr-o clădire cu bulină vor putea fi închiriate din nou. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Până în 2024, școlile și spitalele construite înainte de 1978 vor trebui evaluate din punct de vedere al riscului seismic

Până în vara anului 2024, toate creșele, grădinițele, școlile, dar și spitalele ori policlinicile construite înainte de 1978 vor trebui expertizate tehnic, pentru încadrarea lor într-o clasă de risc seismic și stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru reducerea riscului seismic, potrivit unei legi publicate în Monitorul Oficial chiar azi. Interesant e că legea a fost oficializată chiar în ziua în care se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 1977, ce a dus la moartea a peste 1.500 de persoane. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect în dezbatere la MDLPA

Până în 2050, toate clădirile din țară vor trebui să aibă un nivel mare de rezistență la cutremure

Pentru că România se află într-una dintre zonele europene cu activitate seismică importantă, iar autoritățile de la noi au stabilit ca obiectiv, atât prin programul de guvernare, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reducerea riscului seismic al clădirilor existente, se propune acum, printr-un proiect pus recent în dezbatere la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), stabilirea unei Strategii Naționale de Reducere a Riscului Seismic. Prin această strategie, autoritățile vor ca toate imobilele de la noi să aibă o rezistență crescută la cutremure până în 2050, lucru obținut inclusiv prin consolidarea acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interzicerea activităţii în clădirile cu risc seismic: Inspectorii Primăriei Capitalei fac controale ample

În ultimele 30 de zile, autoritățile au verificat imobilele bucureştene încadrate în clasa I de risc seismic pentru a vedea în ce măsură este respectată interdicţia de a desfăşura activităţi publice în aceste clădiri, conform unui comunicat de presă recent. Inspectorii Primăriei Capitalei au descoperit că, în prezent, încă se mai desfășoară activități economice în unele clădiri cu bulină roşie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mii de firme riscă să fie blocate de noua lege privind riscul seismic. Ce probleme ridică actul normativ?

Duminică a intrat în vigoare actul normativ care interzice desfăşurarea de activităţi publice în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. În caz contrar, autorităţile locale pot aplica amenzi de zeci de mii de lei. Este vorba, în principal, de toate spaţiile publice din aceste construcţii în care au loc activităţi ce implică aglomerări de persoane, cum ar fi cele comerciale, turistice sau de divertisment. Având în vedere introducerea bruscă a interdicţiei şi lipsa de claritate a noilor prevederi, această măsură ridică mai multe semne de întrebare, iar impactul actului normativ riscă să fie mai mare decât au intuit legiuitorii. Citește articolul