Intre prostie si ridicol

Azi, tinerele demoazele invata ca exista pentru fiecare dintre ele un Iri care va veni imbracat ca un pinguin...

A venit vacanta
E vara, e soare, timpul e dilatat, parca a adormit si el. Trece mai greu intre moliciunea unui prosop pe nisip si racoarea valurilor... Plin concediu, lumea se relaxeaza, pleaca in vacanta, nici o grija nu umbreste fruntea bucurestenilor intre sorbitura unei guri de bere rece si o vorba la terasa cu prietenii. E un timp mort, neinteresant, te-ai plictisit de teveu, ar merge parca sa citesti ceva, asa sa treaca timpul mai repede, sa mai alungi plictisul. Chiar si editorialul de astazi va fi mai scurt... lumea nu citeste articole lungi, plicticoase in vacanta.

Vara nu-i ca iarna
Ideea de vara este legata de distractie, de lejeritate, de lipsa de griji, parca vara ar fi un univers paralel in care toate lucrurile serioase dispar si fac loc unui dolce vita molipsitor. Cititul vara trebuie sa fie si el deconectat, lejer, relaxant, "fiinta estivala" nu este grava, ci senina.
La plaja nu poti citi Roland Barthes, nici autori seriosi Mann, Shakespeare ... te fac sa te gandesti la chestii negre, deprimante, dar cel mai important te fac sa gandesti si asta este inacceptabil in sezonul de vara, care este un sezon al consumatorilor. Vara se consuma: bere, apa, pepeni si carti de calitate indoielnica.

Spune-mi ce citesti ca sa-ti spun cine esti
Cartile pe care le citesti tradeaza in oarecare masura preocupari, interese si de ce nu trasaturi de caracter (dupa cum ne invata Blazac). Asa cum cartile de senzatie au un graunte cat mai mic de originalitate, numele personajelor schimbate cel mult, si o conformitate maxima cu modelul bine stabilit, reteta de succes a unui roman de senzatie, asa si oamenii care consuma astfel de romane sunt cat se poate de neoriginali si cat se poate de conformi.

Chestii grele
Ca in orice alt domeniu fenomenul literar se organizeaza in diferite clase, subclase. Literatura, privita ca un fenomen social tine cont de receptor, cu alte cuvinte de public, de citititor. Si mai simplu: de mine, de tine, de el. Fiecare cu gustul lui, cu interesele si sensibilitatea lui.
Literatura functioneaza dupa circuite bine stabilite: circuitul de consum, academic si cel de avangarda. Cel de consum include succesele de editura: romane politiste, de senzatie, mister, SF, horror. Tot ceea ce are un impact mare la publicul larg, fara a avea insa un succes academic. Acest tip de literatura nu va intra nicicand in canon. Sandra Brown nu va sta niciodata alaturi de Shakespeare. Circuitul academic sau canonic include toti autorii studiati la scoala, a dovedi ca esti cult inseamna sa faci dovada cunoasterii acestor autori. Circuitul de avangarda inglobeaza acele opere si autori care incearca sa dinamiteze circuitul canonic. Spre marea tristete a autorilor, acest circuit a fost canonizat.

Latura practica a problemei
Cartile de consum raspund unor nevoi primare de lectura astfel ca trebuie asigure o citire rapida. Dimensiunea lor ar fi fatal sa depaseasca livre de poche, caci trebuie sa fie practica, sa nu iti ingreuneze buzunarul. Si mai ales o astfel de carte nu trebuie sa te bulverseze in nici un fel, trebuie sa satisfaca un orizont de asteptare bine definit (cel mai adesea un happy-end). Pe langa toate astea o astfel de carte este cat se poate de utila. Ea te va scuti in anumite momente de conversatie plicticoasa in tren, sau de ce nu, ii va scuti pe ceilalti de conversatia ta absolut neinteresanta, sau de surpriza ca pur si simplu nu poti articula nici macar doua cuvinte. Daca vei lua o carte in mana intr-o camera plina de oameni care discuta ardent probleme, dezbat idei, vei parea cel putin mai intresant decat media. Pentru unii o carte nu este mai mult decat un ziar din filmele de spionaj. Te asezi cat se poate de subtil in mijlocul incaperii si pe sub spranceana arunci ocheade unui(-ei) tip(-e) care iti place, sau stai ca un Cerber modern si nu iti pierzi partenerul din ochi, impiedicand astfel ocheadele altor pretendenti.
Altii vor carti din genul how to-urilor, vor sa invete sa descifreze gesturi, priviri si vor alege de pe rafturile librariilor Puterea privirii sau Interpretarea gesturilor. Carti naivo-ridicole ce nu vor aduce stiinta mult visata, ci doar penibilul de a nu sti sa alegi carti cu adevarat valoroase. Gustul literar se dobandeste in timp si cu efort intelectual sustinut. Dar de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere!

Viata nu-i ca-n filme/carti
Definitia literaturii din antichiatate era utili cum dulci. Imbinarea utilului cu placutul: literatura trebuia sa te invete ceva, sa fie utila si trebuia sa fie placuta, sa delecteze. Ce or invata tinerele demoazele cititind romanele sentimental-siropoase....? ca exista pentru fiecare dintre ele un Iri care va veni imbracat ca un pinguin in frac de nunta si o sa le ofere o viata lipsita de griji?
Pentru cei care nu au auzit inca, exista pactul fictional!

EDITORIAL

Intre prostie si ridicol

Silvia Tuvene ,

Comentarii articol (0)