Din 2023, apare o alternativă la tichetele de masă: Firmele pot asigura direct masa salariaților și vor fi scutite de taxe salariale

Potrivit OG 16/2022, „contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor (...), în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi (30 de lei, în prezent - n. red.)” va fi scutită atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale pentru pensii, sănătate și muncă.

Acest beneficiu, dacă este acordat începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, trebuie trecut în regulamentul intern sau în contractul de muncă. Totuși, acesta va putea fi numai pentru salariații care lucrează efectiv la sediul angajatorului. Sunt excluși în mod expres cei care lucrează de la distanță (telemuncă sau muncă la domiciliu), cei care sunt în concediu medical sau de odihnă și cei care sunt delegați. Totodată, se prevede clar că asigurarea hranei la muncă, cu acest tratament fiscal favorabil, este o alternativă la tichetele de masă.

„Practic, putem aplica acest regim fiscal favorabil doar în cazul angajaților care își desfășoară activitatea la sediul angajatorului, deci nu pentru cei care se află în regim de telemuncă. Și, foarte important, acest beneficiu nu poate fi cumulat cu acordarea tichetelor de masă. Angajatorii au la dispoziție două variante - fie să acorde tichete de masă, fie să suporte costul acestei hrane pentru angajații proprii”, a lămurit, la o conferință fiscală recent organizată de avocatnet.ro, Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager la PwC România.

Astfel, vorbim de două beneficii cu un tratament fiscal favorabil, dar cu unele diferențe. În cazul tichetelor de masă, angajatorii trebuie să plătească numai impozit pe venit, iar în cazul hranei la muncă, angajatorii nu plătesc nicio taxă (atât timp cât se încadrează în limita zilnică pe salariat). Pe de altă parte, tichetele pot fi folosite în restaurante sau la magazine, salariatul având o libertate mai mare în a alege ce face cu sumele pe care le are la dispoziție.

„Din punct de vedere fiscal, sunt niște diferențe. În sensul că, dacă se acordă tichete de masă, acestea sunt supuse impozitului pe venit, însă sunt scutite de contribuții sociale. Însă, pe de altă parte, dacă ne raportăm la acest nou beneficiu, care vizează suportarea costului hranei acordate angajaților la locul de muncă, această sumă va fi scutită atât de impozit pe venit, cât și de contribuții sociale. Desigur, aici trebuie făcută o analiză și trebuie văzut cum este mai bine pentru fiecare caz în parte. E posibil ca unii angajați să prefere să primească în continuare tichetele de masă, pentru că vor putea fi folosite și în alte locuri, pe când, dacă optează pentru acest beneficiu nou, e clar atunci că vor beneficia doar de hrană la locul de muncă”, a explicat specialistul.

Însă ce se înțelege prin ideea de hrană acordată de angajator? S-ar încadra aici, de exemplu, acordarea de fructe sau a anumitor gustări cumpărate de la magazin? Bogdan Cârpă-veche atenționează că, cel puțin teoretic, se merge pe ideea de hrană preparată, astfel că vorbim, de exemplu, fie de mâncare gătită în cantina companiei, fie de mâncare gătită cumpărată de la un restaurant sau de la o firmă de catering:

„Condiția este ca această hrană să fie preparată în unități proprii, deci vorbim de o preparare la o cantină, sau să poată fi achiziționată de la unități specializate. Nuanța pare a fi că se intenționează suportarea unor costuri cu hrana tradițională, adică nu doar niște gustări care pot fi achiziționate de la un supermarket, să zicem. Asta este înțelegerea mea, având în vedere că ne raportăm la hrană preparată și achiziționată de la unități specializate (adică de la o firmă de catering, de exemplu, care prepară aceste produse și le livrează angajaților).”

Referitor la documentarea acestui beneficiu nou cu tratament fiscal favorabil, angajatorii ar trebui să fie atenți, dacă vor să evite surprizele neplăcute în eventualitatea unui control al Fiscului. Ar trebui ca angajatorul să aibă contracte de achiziție pentru mâncarea acordată și să fie în măsură să dovedească, pentru fiecare salariat care a primit beneficiul, că acesta a lucrat la birou.

„E clar că beneficiul trebuie să fie prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern al companiei. Ulterior, clar trebuie să existe contracte de achiziție a acelor produse și documente care să ateste că angajații își desfășurau activitatea la sediul angajatorului. Adică trebuie documentat destul de bine că suportăm aceste costuri pentru angajații care NU își desfășoară activitatea în regim de telemuncă sau care NU se află în concediu de odihnă/medical ori în delegare. Ar trebui făcută o monitorizare a acestor situații, astfel încât să nu existe riscuri fiscale”, a conchis Senior Managerul de la PwC România

Important! Acest beneficiu complet nou se introduce din 2023, însă este prins în lista de beneficii pentru care Guvernul a stabilit, ca cerință de netaxare, un plafon lunar total maxim de 33% din salariul de bază. Cu alte cuvinte, tratamentul fiscal favorabil se acordă doar dacă beneficiile acordate de angajator (dacă sunt trecute pe lista specială) totalizează maximum 33% din salariul de bază al angajatului vizat.

Pe aceeași listă specială se mai găsesc prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, contribuțiile la un fond de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, precum și banii de telemuncă.

Taxele salariale sunt, potrivit Codului fiscal, impozitul pe venit (10%) și contribuțiile sociale pentru pensii (25%), sănătate (10%) și muncă (2,25%).