După cum se susține în expunerea de motive care prefațează propunerea legislativă, cauzele inițierii sale țin de obligația de a reforma pensiile "speciale" conform PNRR, aliniindu-le la principiul contributivității, transpunând astfel și nemulțumirea societății față de Legea 282/2023, care a lăsat pensiile de serviciu aproape neatinse.
Un alt argument în favoarea introducerii în legislația referitoare la pensii a propunerilor cuprinse în această inițiativă este, după cum susțin parlamentarii care au inițiat proiectul, necesitatea de a stopa fenomenul intrării în politică a judecătorilor și procurorilor după pensionare, asigurându-se în acest fel o separație între justiție și politic.
Introducerea unor astfel de prevederi ar fi favorizată de Decizia 521/2023 a Curții Constituționale a României, care a permis cumulul pensiei cu salariul la stat, dar nu a interzis suspendarea pensiei de serviciu pentru funcțiile de demnitate publică.
În același timp, inițiatorii invocă drept argumente în susținerea propunerii lor unul dintre obiectivele PNRR, anume acela de a elimina scutirile fiscale, dar și Decizia 650/2022 ale aceleiași instanțe constituționale, care a permis instituirea contribuției la sănătate pentru pensiile mari.
Avantajele adoptării unor astfel de modificări ale legislației aflate în vigoare ar fi, conform inițiatorilor, acela al creării unui sistem de pensii și fiscal mai echitabil. Din punct de vedere financiar, susțin aceștia, ar rezulta fonduri suplimentare la bugetul de stat.
Conform motivării citate, propunerea legislativă ar aduce modificări ale actualului eșafodaj legislativ în materia pensiilor ”speciale”, permițând suspendarea pensiilor de serviciu (dar numai a părții care depășește pensia ”normală”, din sistemul public) pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.
De asemenea, norma propusă ar institui obligația de plată a contribuției la sănătate pentru partea necontributivă a pensiei de serviciu (mai exact, a părții care reprezintă diferența dintre pensia de serviciu și pensia calculată pe baza principiului contributivității).
Consiliul Legislativ (CL), organ consultativ de specialitate al Parlamentului, a dat aviz negativ propunerii, susținând că încalcă mai multe prevederi constituționale și jurisprudența Curții Constituționale în materia pensiilor de serviciu.
Conform organismului, motivele principale pentru avizul negativ sunt legate de încălcarea mai multor prevederi constituționale: principiul nediscriminării și dreptul la muncă, dreptul la pensie, dreptul de proprietate privată și principiul independenței justiției (pentru referirile făcute la magistrați)
De asemenea, conform CL, suspendarea părții necontributive a pensiei de serviciu în cazul ocupării unei funcții de demnitate publică este echivalentă cu interzicerea cumulului pensiei cu indemnizația aferentă, aspect declarat neconstituțional prin chiar Decizia 521/2023 a Curții Constituționale, invocată de inițiatori în susținerea propunerii legislative.
În același timp, arată Consiliul, pensia de serviciu are un caracter compensatoriu stabilit prin deciziile CCR, iar scăderea compensației ar aduce atingere independenței justiției (referitor la magistrați), iar impunerea contribuției la sănătate pentru partea necontributivă ar contraveni caracterului compensatoriu al pensiei de serviciu.
Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie adoptată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)