avocatnet.ro 
În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/2019, inițiat de Guvernul României și înaintat Senatului în decembrie 2024, propune soluții concrete. Printre acestea, întărirea rolului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB), care dobândește atribuții extinse în coordonarea națională a evaluării și gestionării riscurilor, stabilirea unor proceduri operaționale clare și extinderea mecanismelor de cooperare națională și internațională, cu un accent deosebit pe obligația de informare a instituțiilor europene, toate contribuind la consolidarea unui sistem mai sigur și mai eficient.
De asemenea, se creează un mecanism îmbunătățit de diseminare a informațiilor privind riscurile identificate. În noua formă, ONPCSB are obligația de a publica sintezele evaluărilor naționale pe website-ul oficial, oferind transparență și acces sporit entităților raportoare fără organisme de autoreglementare. În plus, transmiterea acestor informații către autoritățile relevante și organismele de autoreglementare asigură un cadru mai eficient pentru gestionarea riscurilor la nivel național.
Modificările includ și clarificări legate de tratamentul persoanelor expuse public (PEP), limitând durata clasificării acestora la un an de la încetarea funcției, cu excepția cazurilor în care riscurile persistă. Totodată, entitățile raportoare vor avea obligația de a transmite un raport de tranzacții suspecte ori de câte ori o persoană expusă public este beneficiarul unei polițe de asigurare de viață și sunt identificate motive de suspiciune. Aceste modificări urmăresc să detalieze cerințele aplicabile în cazul PEP, asigurând o monitorizare mai riguroasă și conformă cu standardele internaționale.
Un alt element-cheie este introducerea interdicției explicite privind furnizarea de produse financiare către persoanele cu nume fictive. Dacă legislația anterioară viza exclusiv conturile anonime, carnetele de economii anonime, casetele de valori anonime și serviciile de acceptare a cardurilor preplătite anonime, noul text adaugă o precizare esențială pentru asigurarea rigurozității în identificarea clienților și prevenirea utilizării produselor financiare în scopuri ilicite.
Noua reglementare aduce modificări și pentru două domenii economice esențiale în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului: imobiliarele și serviciile de jocuri de noroc.
- În sectorul imobiliar, agenții imobiliari sunt obligați să aplice măsuri de cunoaștere a clientelei atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător. Această cerință introduce un grad suplimentar de transparență și siguranță în tranzacțiile imobiliare, vizând o mai bună trasabilitate a fluxurilor financiare asociate acestor operațiuni.
- În domeniul jocurilor de noroc, furnizorii de servicii de tip cazinou vor avea obligația să identifice fiecare tranzacție efectuată de clienți și să o coreleze cu profilul acestora, stabilit în urma măsurilor de cunoaștere a clientelei. Această obligație sporește controlul asupra operațiunilor financiare din cazinouri, urmărind reducerea riscurilor asociate acestor activități.
De asemenea, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, precum și cei care oferă portofele digitale, vor trebui să aplice aceleași măsuri pentru tranzacții a căror valoare minimă va fi de 1.000 de euro, incluzând și operațiunile interdependente. În plus, instituțiile de credit și instituțiile financiare vor avea obligația de a identifica și evalua riscurile asociate produselor și tehnologiilor noi, precum și de a implementa măsuri adecvate pentru gestionarea și atenuarea acestora înainte de lansare sau utilizare. Aceste reglementări extind cerințele de conformitate, integrând prevenirea riscurilor în procesele aferente inovației tehnologice și tranzacțiilor digitale.
Alte modificări legislative propuse în proiectul de lege vizează cerințe suplimentare pentru aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, care vor trebui să identifice și să verifice identitatea clientului și a beneficiarului real în toate cazurile, asigurând o monitorizare documentată și formalizată a tranzacțiilor și relațiilor de afaceri. Astfel, pe lângă aplicarea acestor măsuri pentru clienții noi, se detaliază și obligația reevaluării clienților existenți, ținând cont de materialitatea relației și de relevanța măsurilor anterioare. Reevaluarea devine obligatorie atunci când circumstanțele clientului se modifică sau când există obligații legale de actualizare a datelor, inclusiv cele referitoare la beneficiarul real, conform legislației fiscale. Totodată, se introduce interdicția explicită de a aplica măsuri simplificate de cunoaștere a clientelei în situațiile în care există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
În cazul persoanelor juridice, entitățile raportoare vor trebui să solicite informații suplimentare despre sediul real, dacă acesta diferă de sediul social. Această cerință adaugă un nivel suplimentar de transparență în procesul de identificare și verificare a clienților persoane juridice, aliniindu-se standardelor internaționale și naționale privind prevenirea riscurilor asociate spălării banilor și finanțării terorismului.
Asociațiile și fundațiile devin, de asemenea, subiecte ale unei supravegheri mai atente. ONPCSB va monitoriza activitatea acestora pe baza unei evaluări de risc, identificând tipurile de organizații vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului. În acest sens, asociațiile și fundațiile vor fi obligate să pună la dispoziția Oficiului informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor legale, în termenele stabilite.
Pentru a preveni utilizarea abuzivă a resurselor, aceste organizații vor avea obligația să implementeze controale interne adecvate, să asigure contabilizarea integrală a fondurilor și să confirme utilizarea acestora în conformitate cu obiectivele declarate. De asemenea, vor trebui să verifice informațiile despre beneficiari și organizațiile asociate, reducând astfel vulnerabilitățile care ar putea facilita activități ilegale.
În cooperare cu Ministerul Justiției și alte autorități relevante, Oficiul va dezvolta programe de educație și conștientizare destinate asociațiilor, fundațiilor și comunității de donatori, cu scopul de a evidenția riscurile și măsurile ce pot fi luate pentru a preveni finanțarea terorismului. Prin supravegherea derulată, informațiile obținute vor fi comunicate autorităților competente, iar eventualele suspiciuni de finanțare a terorismului vor fi gestionate conform dispozițiilor legale. Mecanismul de supraveghere va fi detaliat printr-un ordin al președintelui Oficiului, care va fi emis și publicat în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi, asigurând astfel implementarea practică a noilor cerințe.
Tot în sarcina entităților raportoare se introduce prin proiectul de lege și obligația ca verificarea să fie efectuată la angajare, specific pentru persoanele cu responsabilități în aplicarea legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. De asemenea, aceste măsuri trebuie implementate conform reglementărilor și instrucțiunilor sectoriale emise de autoritățile competente sau de organismele de autoreglementare.
Alte noutăți aduse de proiectul de lege vizează autoritățile cu atribuții de autorizare și organismele de autoreglementare, care vor avea obligația expresă de a adopta măsuri pentru a preveni ca persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului să ocupe funcții de conducere sau să fie beneficiarii reali ai entităților reglementate. În ceea ce privește secretul profesional și bancar, acesta nu va mai fi opozabil Oficiului, atât în contextul activității de analiză, cât și al schimbului internațional de informații, ceea ce extinde accesul instituției la date relevante.
Se abrogă prevederile privind excepțiile aplicabile avocaților prin art. 33 alin. 5 din lege, eliminând astfel interpretările care ar putea limita aplicabilitatea legislației. De asemenea, organele de urmărire penală vor avea obligația de a transmite Oficiului informații detaliate cu privire la modul de gestionare a informărilor primite, referitoare la indicii de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. Aceste informații vor include aspecte precum repartizarea informărilor în cadrul instituțiilor, soluțiile adoptate (clasări, disjungeri) sau situațiile în care dosarele sunt transmise instanței prin rechizitorii. Totodată, organele de urmărire penală vor furniza feedback legat de calitatea informărilor primite, contribuind astfel la optimizarea cooperării și eficienței în prevenirea și combaterea acestor infracțiuni. În plus, organele de urmărire penală vor oferi feedback asupra calității informărilor, pentru a sprijini eficiența colaborării interinstituționale.
În ceea ce privește regimul sancționator al Legii 129/2019, proiectul de lege introduce noi contravenții, iar nerespectarea obligațiilor legale impuse asociațiilor și fundațiilor va fi sancționată, reprezentanții Oficiului având competența de a constata și aplica sancțiunile pentru acestea.
Aceste modificări reflectă angajamentul autorităților de a consolida cadrul legal și de a întări măsurile de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului. Deși proiectul nu a intrat încă în vigoare, implementarea sa va impune o responsabilitate sporită entităților raportoare și altor actori implicați, care vor trebui să se conformeze noilor cerințe pentru a evita sancțiunile legale. Aplicarea corectă și proactivă a acestor măsuri va fi esențială pentru eficiența lor, asigurând conformitatea cu standardele internaționale și contribuind, pe termen lung, la crearea unui mediu economic și social mai sigur și mai transparent.
