Despre cât costă comisionul zero

Cu ochii larg deschiși

• Dacă tranzacționezi pe platforme cu comision zero, nu strică să compari spread-ul dintre prețul oferit de cumpărător și cel solicitat de vânzător (bid/ ask) cu cel din piața reală.
• Veniturile platformelor europene care oferă comision zero provin preponderent din activitatea de market making de CFD-uri sau contracte pentru diferență – produse derivate cu un risc asociat ridicat, dar și cu perspectiva unor câștiguri pe măsură.
• Din social media am învățat că, dacă nu plătești pentru un produs, tu ești produsul. E valabil și în universul investițional?

Comisionul zero pe tranzacționarea de instrumente financiare poate reprezenta o mare tentație pentru investitori și e firesc să fie așa. În rândurile de mai jos ne propunem să oferim o perspectivă cât mai echilibrată asupra mecanismelor din spatele acestor oferte, astfel încât fiecare să poată decide în cunoștință de cauză, cu ochii larg deschiși. În cazul în care comisionul zero deja te-a convins, îți urăm – nu e o ironie – succes în investiții. Dacă însă, la un moment dat, vei găsi că și comisioanele mai mari de zero sunt justificate, noi suntem aici.

Totul a început cu Robinhood. Fondată în aprilie 2013, platforma americană de tranzacționare e cea care a lansat „moda” comisionului zero. De altfel, așa cum o indică și denumirea, compania își asuma misiunea de a democratiza accesul la piețele financiare și de a înlătura percepția că acestea ar fi terenul de joacă exclusivist al celor înstăriți. O promisiune frumoasă, nu? La a zecea aniversare, strategul-șef al Robinhood chiar insista pe ideea că precedentul creat în 2013 a determinat și alte platforme de calibru să renunțe cu totul la comisioanele de tranzacționare.

Însă cum își finanțează activitatea aceste companii, după ce abandonează una dintre principalele surse de venit ale societăților de brokeraj tradiționale?

Dacă ai curiozitatea să tranzacționezi acțiuni pe o platformă a unui astfel de broker, nu strică să compari spread-ul dintre prețul oferit de cumpărător și cel solicitat de vânzător (best bid/ best ask) cu cel din piață. În cazul în care, raportat la cotațiile reale, spread-ul e mai mare, înseamnă că vinzi mai ieftin și cumperi mai scump, iar diferențele echivalează cu un câștig al brokerului – nimic altceva decât niște comisioane disimulate.

Ducând discuția într-o zonă mai tehnică, e cunoscut faptul că Robinhood și alți brokeri americani vând fluxul de ordine de tranzacționare către market makeri, care asigură execuția tranzacțiilor la propriile lor prețuri. Și există reale îndoieli că acest model asigură best execution clienților de retail – de altfel, în 2020, platforma cu nume de haiduc a fost amendată cu 65 de milioane de dolari de Securities and Exchange Commission, organismul de reglementare american, într-o asemenea speță.

Vânzarea fluxului de ordine este o practică criticată pentru lipsa de transparență. Market makeri de talia Citadel Securities sau Virtu plătesc platformele de brokeraj pentru a executa ordinele clienților finali cu sume nesemnificative per tranzacție, dar care – prin cumul – generează venituri de ordinul zecilor de milioane de dolari.

În Europa, în schimb, realizarea de venituri din vânzarea fluxului de ordine de tranzacționare în afara pieței nu este permisă. Așa că brokerii care oferă comision zero au fost nevoiți să caute altă formă de monetizare. Și au găsit-o: veniturile lor provin preponderent din activitatea de market making de CFD-uri sau contracte pentru diferență – produse derivate cu un risc asociat ridicat, dar și cu perspectiva unor câștiguri pe măsură.

CFD-urile – tranzacții care se fac direct cu un intermediar, în afara pieței: pierderile investitorului sunt câștigurile intermediarului și viceversa.

Pentru o clarificare a termenilor, CFD-urile sunt contracte – intuitiv până aici – între un cumpărător și un vânzător. Cumpărătorul se obligă să plătească vânzătorului diferența dintre prețul unui activ suport din momentul închiderii poziției și prețul de inițiere a acesteia. CFD-urile pot avea drept activ suport – cu precizarea că nici cumpărătorul, nici vânzătorul nu îl dețin – acțiuni, obligațiuni, indici, ETF-uri, mărfuri, valute sau criptomonede.

Dacă prețul crește pe durata contractului, vânzătorul plătește cumpărătorului diferența și viceversa. De asemenea, cumpărătorul are o abordare de tip „long”, în vreme ce vânzătorul este adeptul „short selling-ului”. Riscul ridicat și, deopotrivă, perspectiva de câștig sunt date de componenta de „levier” (multiplicare) – se pot deschide poziții cu valori de câteva ori mai mari decât suma investită inițial (tranzacționarea în marjă).

Platformele care oferă spre tranzacționare aceste instrumente sunt obligate să publice un disclaimer care avertizează investitorii în privința probabilității de a-și pierde banii. Aceasta se ridică în prezent până la 80%. În urmă cu șapte ani, când The European Securities and Markets Authority (ESMA), organismul de reglementare european, a introdus obligativitatea avertizării investitorilor, pierderile medii ale acestora urcau până la aproape 30.000 de euro per cont de tranzacționare.

CFD-urile sunt un joc în care paguba investitorului – acesta poate pierde toți banii în cazul în care piața se mișcă împotriva sa, erodându-i în totalitate marja – se traduce printr-un câștig al platformei de trading care este contrapartea investitorului de retail.

Ca o paranteză, conform normelor ESMA din 2018 investitorii nu pot pierde o sumă mai mare decât suma investită inițial, iar nivelul marjelor este limitat pentru a reduce riscurile, în corelație directă cu volatilitatea mai mare sau mai mică a activului suport. Acestea merg de la 3% în cazul principalelor valute și ajung până la 20% pentru acțiuni și 50% pentru criptomonede.

Nota bene, investitorilor de retail din Statele Unite le este interzis să tranzacționeze CFD-uri, tocmai din cauza riscurilor semnificative cu care vin la pachet.

Alte costuri mai puțin transparente ale tranzacționării „pe gratis” – deci tot atâtea surse de venituri pentru brokerii în discuție – pot fi cele rezultate din conversia valutară la un curs dezavantajos (atunci când, de exemplu, investitorul alimentează contul în euro sau lei și investește pe piața americană), de administrare, de inactivitate, cele asociate depunerii sau retragerii de bani, alimentării direct cu cardul bancar sau depășirii unui anumit volum de tranzacții.  
 
GOOD TO KNOW: Ca o clarificare, pentru sumele de peste 1.000 de euro (sau echivalent), Investimental negociază cursul de schimb în numele clientului și nu percepe comision pentru această operațiune.  
 
Ceea ce contează, de fapt, este performanța portofoliului, nu nivelul comisioanelor.

Cele peste 1.000 de cuvinte de mai sus pot fi concentrate în citatul memorabil al lui Tristan Harris, un fost angajat Google, responsabil cu implicațiile etice ale businessului: „Dacă nu plătești pentru un produs, tu ești produsul.” Desigur, contextul era diferit – Harris se referea la efectele negative de ordin psihologic ale rețelelor sociale. În cazul în discuție, lipsa de cunoștințe și de experiență, cuplată cu mirajul unor câștiguri mari pe termen scurt, generează pagube financiare, perfect cuantificabile.

Și nu e un secret pentru nimeni că în România apetitul pentru risc este ridicat. Un studiu realizat de Ipsos România în 2022 arăta că patru din zece români investiseră la un moment dat în criptomonede. În schimb, numărul investitorilor pe piața de capital se ridica la puțin peste 130.000 la finalul anului respectiv, crescând cu aproape 100.000 până în decembrie 2024.

În fond, ceea ce contează la sfârșitul zilei este performanța portofoliului, nu nivelul comisioanelor – iată abordarea pe care ne-o propune David Feller, fondatorul și CEO-ul unui fintech din Canada, într-un interviu acordat Financial Post în toamna anului trecut. Evident, firmele de brokeraj tradiționale tind să le mențină transparente, la un nivel cât mai scăzut, într-un context competitiv. Ceea ce vrea să spună David Feller – în opinia căruia, apropo, comisionul zero se poate dovedi cel mai scump, de fapt – e că tranzacționarea impulsivă, pe care platformele în discuție o stimulează prin nenumărate alerte informative, nu duce la nimic bun. De fapt, comisionul (aparent) zero produce o alterare a comportamentului investițional.

Din câte se știe, formula magică încă nu a fost descoperită. Succesul veritabil presupune un îndelungat efort de învățare și multă disciplină. Așa că aplicarea unor reguli simple, precum diversificarea, focusul pe cele mai mari companii din structura unui indice reprezentativ, recurența investițiilor cu sume relativ mici și abordarea investițiilor pe termene lungi sau chiar foarte lungi, rămâne strategia câștigătoare.

Iar randamentele obținute pe această cale eclipsează comisioanele de tranzacționare și fac irelevant beneficiul în cazul în care acestea lipsesc, teoretic, cu desăvârșire.

Să ai un weekend liniștit!

--
Această sinteză a știrilor bursiere a fost realizată cu ajutorul:

Deschidere de cont ultra-rapidă, funcționalități multiple, care să te ajute în procesul de tranzacționare, cotații real-time, acțiuni fracționare și heatmap pe platforma Investimental Global, comisioane super atractive. Deschide un cont de tranzacționare la Investimental

--