Cauza C-247/23 a implicat o persoană de cetățenie iraniană care a obținut statutul de refugiat în Ungaria în 2014, invocând transidentitatea sa. La acea vreme, potrivit unei hotărâri recente a CJUE, persoana a furnizat certificate medicale care atestau că, deși s-a născut femeie, identitatea sa de gen era masculină. Cu toate acestea, persoana a fost înregistrată în registrul de azil din Ungaria ca fiind femeie.
În 2022, cetățeanul iranian a cerut autorității maghiare responsabile cu înregistrările de azil să rectifice mențiunea de gen din registrul respectiv, invocând prevederile GDPR. Cererea a fost însă respinsă de autoritățile maghiare pe motivul că persoana nu a dovedit că a fost supus unui tratament chirurgical de schimbare de sex.
Persoana în cauză a contestat această respingere și a formulat o acțiune la Curtea din Budapesta, solicitând clarificarea aplicării GDPR și dreptul său de a-și rectifica datele de gen.
Curtea din Budapesta a întrebat CJUE următoarele:
- GDPR impune autorităților naționale responsabile cu păstrarea unui registru public să rectifice datele de gen atunci când acestea sunt inexacte, chiar dacă persoana nu a trecut printr-un tratament chirurgical de schimbare de sex?
- Poate un stat membru să condiționeze dreptul de rectificare a datelor de gen de prezentarea unor dovezi, precum un tratament chirurgical de schimbare de sex?
În decizia sa, Curtea a stabilit că un stat membru nu poate condiționa acest drept printr-o practică administrativă care impune prezentarea unei dovezi privind un tratament chirurgical de schimbare de sex. Mai concret, în cazul persoanelor transgen, acestea pot fi obligate să prezinte dovezi relevante privind inexactitatea datelor (de exemplu, un diagnostic psihiatric sau alte certificate medicale doveditoare), însă un stat membru nu poate obliga persoanele trans să prezinte dovezi privind interventiile chirurgicale de schimbare de sex.
CJUE subliniază că astfel de condiționări nu sunt necesare și nici proporționale, deoarece protecția identității de gen este un drept fundamental garantat de legislația europeană și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, autoritățile maghiare trebuie să rectifice datele privind identitatea de gen ale bărbatului, întrucât acestea sunt inexacte, iar rectificarea nu poate fi condiționată de dovezi privind un tratament chirurgical de schimbare de sex. Cererea de rectificare nu poate fi refuzată pe motivul că persoana nu a trecut printr-un tratament chirurgical de schimbare de sex, iar aceasta trebuie să poată utiliza dovezi medicale pentru a demonstra inexactitatea datelor, fără ca acest lucru să contravină drepturilor fundamentale.
Potrivit Institutul European pentru Egalitatea de Gen, un organism autonom al UE, sexul se referă la caracteristicile biologice și fiziologice care definesc oamenii ca fiind femei sau bărbați. Aceste seturi de caracteristici biologice nu sunt exclusiviste, deoarece există indivizi care posedă ambele, dar aceste caracteristici tind să diferențieze oamenii ca fiind femei sau bărbați.
Genul se referă la atribuțiile sociale și oportunitățile asociate cu statutul de femeie și bărbat și la relațiile dintre femei și bărbați, precum și relațiile dintre femei și cele dintre bărbați. Aceste atribuții, oportunități și relații sunt construite social și sunt învățate prin procese de socializare. Ele sunt specifice contextului și timpului și sunt schimbabile. Genul determină ce se așteaptă, ce este permis și ce este valoros într-o femeie sau un bărbat într-un anumit context.
Comentarii articol (1)