Arta de a ignora

Daca, sa presupunem, primim in vizita un strain iubitor de arta, treaba e mai simpla: impuscam doi iepuri deodata cu o raita la MNAC (expozitie + Casa Poporului!), apoi, daca timpul ne permite, o excursie la cateva manastiri din Bucovina si, neaparat, o vizita la Peles.

Exista insa in Romania locuri si monumente pe cat de frumoase pe atat de discrete.
Putini sunt cei care stiu ca in apropiere de Buzau exista un loc de o frumusete rara. Aici, la Magura, s-a desfasurat fara intrerupere timp de 16 ani, intre 1970 si 1985, cea mai longeviva tabara de sculptura de la noi. Nume rezonante ale sculpturii romanesti se leaga de acest loc, de la initiatorul Gheorghe Coman la George Apostu si Mara Basca si pana la Sabiescu sau Adina Tuculescu. Fenomen artistic fara precedent in Romania, fara precedent in Europa, tabara de la Magura a insemnat o etapa majora a istoriei sculpturii contemporane, lasand in urma un numar impresionant de lucrari, rasfirate pe cateva hectare ale parcului. Cum au fost transportate aici toate cele 256 de sculpturi monumentale in piatra? Nicicum, fiecare lucrare a ramas pe locul unde a fost executata.
Ca un vis, ca o fantasma, atat poate parea de ireal, daca te gandesti cat de surprinzatoare si de inedita este aparitia acestor opere - pe care te-ai astepta, in mod firesc sa le gasesti in piata centrala a vreunui oras - in inima padurilor de la Magura, in mijlocul unei poieni, in vecinatatea unui lac, printre nuci si peri, in mijlocul unui pustiu.

Cine viziteaza astazi parcul de sculpturi de la Magura are surpriza sa descopere un loc a carui frumusete, in loc sa fie valorificata si protejata, este lasata prada uitarii si lipsei de educatie elementara a turistilor ocazionali care fac picnic printre sculpturi lasand in urma dovezi incontestabile ale prezentei lor. A cui este de fapt Magura Buzaului si ce viitor ar putea avea ea, daca deja o parte dintre lucrari sunt daramate de pe socluri, altele sunt degradate de vegetatie, iar cele mai multe sunt inconjurate de gunoaie...

Poate ar trebui sa ne vina in minte cuvinte de genul responsabilizare... valorificare... patrimoniu... fraieri...