Biblioteca fara nume

Alin Popescu este avocat, specializat in drept informatic, in cadrul Cabinetului de Avocat "Alin Popescu".

La inceput a fost intentia de a scrie un contra-editorial. Colegul Alin Popescu tocmai publicase “Biblioteca din Alexandria”.

Am pus mai intai ideile sale cap la cap: Biblioteca din Alexandria este un proiect care apartine antichitatii. Desi distrusa din ratiuni necunoscute si in circumstante neclare, proiectul sau se materializeaza astazi prin spatiul virtual al internetului. Dupa ce am rezumat argumentul sau, am parcurs motivul Bibliotecii la IP Culianu, U. Eco si JL Borges. La inceput am avut intentia de a construi un contra-argument la editorialul lui Alin.

Pas cu pas am inteles insa ca nu are importanta cine are dreptate in aceasta discutie. Ceea ce am gasit dincolo de conflictul dintre argument si contra-argument a fost schita unei relatii intre Biblioteca si Om. Am numit-o atunci Biblioteca Fara Nume pentru ca, din acel moment, numele ori locul Sau au devenit ne-esentiale.

Sa pornim de la versiunea uzuala, cea pe care majoritatea oamenilor o cunosc: Biblioteca din Alexandria este un proiect pierdut datorita invidiei si intolerantei: la un moment dat, un grup de oameni a considerat ca ideile cartilor sale trebuie distruse.

Exista insa si o alta varianta. IP Culianu, citind-ul pe U.Eco, are o perspectiva diferita: Biblioteca din Alexandria nu a fost distrusa – a fost mai curind furata lumii de un grup de bibliotecari care controleaza azi modul in care cunostintele acestei biblioteci sunt facute publice. Biblioteca din Alexandria exista si astazi undeva, sub controlul unei elite. Nu e clar daca bibliotecarii folosesc cunostintele bibliotecii in interes personal sau daca le fac publice incetul cu incetul in acele momente in care publicul larg este capabil sa primeasca anumite idei. Biblioteca din Alexandria este un proiect deturnat de o elita care considera ca anumite idei nu trebuie dezvaluite oricui: la un moment dat, un grup de oameni a considerat ca ideile cartilor sale trebuie ascunse.

Mai exista un model de biblioteca. Biblioteca Babel este o fictiune a lui JL Borges, care incepe astfel: “Universul (pe care altii il numesc biblioteca) se compune dintr-un numar nedefinit si poate infinit de coridoare hexagonale, cu lungi puturi de ventilatie in mijloc. De la fiecare hexagon se vad etajele inferioare si superioare: la nesfirsit…Biblioteca este o sfera al carei centru perfect este oricare hexagon si a carei circumferinta este inaccesibila […] Nu exista, in vasta Biblioteca, doua carti identice […] Biblioteca este nelimitata si periodica.

Biblioteca Babel este de o complexitate infinita, desi genenerata de un principiu simplu: amestecul semnelor care formeaza alfabetul. Existenta sa o percepem in fiecare clipa dar sensul ei, daca exista, poate fi descifrat de prea putini oameni.Elita din versiunea lui IP Culianu nu mai ascunde ci dezvaluie. In esenta sa, fictiunea lui Borges este opusul ideii lui Eco, preluata de Culianu. Doua fete ale aceleiasi monede si imaginea lor intr-o oglinda sferica. Biblioteca fara nume.

Asternind aceste rinduri nu pot decit sa percep ca exista pe de o parte varianta Oamenilor care Stapinesc sau Distrug Biblioteca, in primul caz in mod secret, iar in cel de-al doilea in mod violent public. Pe de alta parte exista varianta Bibliotecii care, datorita complexitatii sale, nu poate fi cuprinsa de mintea umana: Biblioteca stapineste in secret sufletul celui care ii cauta principiile de functionare; Biblioteca distruge violent public fiinta celui care indrazneste sa creada ca ideile mintii sale pot fi mai durabile decit Biblioteca insasi.

In acest punct am descris in intregime perspectivele virtuale ale relatiei dintre Biblioteca – un sistem de organizare si de depozitare a ideilor si Oameni – creatorii de idei daca si numai daca interactioneaza cu Biblioteca. Nici macar nu are importanta care dintre aceste variante este reala. Cred ca ele sunt reale fiecare, periodic. Fiecare din ele creaza o alta lume. Fiecare din aceste lumi impreuna cu indiciile sale se dezvaluie interogarilor insistente la intervale oarecare de timp.

Si atunci faptul ca a existat o Biblioteca in Alexandria, faptul ca poate mai exista ori va mai fi existind e doar o chestiune de nuanta si de joc al mintii. Mai importanta este insasi Biblioteca, dincolo de numele sau locul sau.

In acest punct Biblioteca devine un spatiu misterios si infinit, o limita si o provocare a cunoasterii.Daca a existat vreodata o elita a Bibliotecarilor Alexandreni trebuie ca au vrut sa dea acestui spatiu o alta destinatie decit cea de depozit de cunoastere. Daca a fost vreodata distrusa in intregime, trebuie ca tocmai definitia de depozit de cunoastere a fost cauza distrugerii. Daca acceptam ca depozitul de cunoastere genereaza alta cunoastere, la infinit, trebuie ca nu vom putea clasifica vreodata intreaga cunoastere intr-un depozit – oricita tehnologie am avea la dispozitie.

Biblioteca din Alexandria. Biblioteca Babel. Biblioteca fara nume. Fara spatiu. Din orice punct am privi lucrurile, nu vedem decit o fereastra in care se reflecta in aceeasi clipa Apusul si Rasaritul pe care il vedeau cindva si primii bibliotecari ai Bibliotecii din Alexandria, la ore diferite.

Si atunci, ce e o Biblioteca de Drept? Exista biblioteci de filozofie, de litere, de fizica sau de matematica? Exista pentru ca resursele lor sunt limitate, spre deosebire ale celor despre care am vorbit mai sus.Exista pentru ca Biblioteca fara Nume capata nume si atunci se transforma subit in depozit de carti. Aceasta este insa o limita a Bibliotecilor cu nume. Nimic nu ne impiedica sa cutreieram toate Bibliotecile Lumii, cele cu nume in cautarea celeilate, Fara Nume.

Insasi aceasta fictiune se poate transforma intr-o carte. Daca filele ei vor ramine neatinse, necomentate, nevorbite sau neaprinse atunci ne vom afla in biblioteca cu nume a Alexandriei, cea trecuta prin foc si prin sabie. Daca filele ei vor ramine ascunse, daca ideile ei vor naste alte idei – inseamna ca elita bibliotecarilor o va fi ascuns de intrebarile nerusinate ale mintilor ratacite si ratacitoare. Daca eu voi fi singurul care intelege aceasta constructie pentru o clipa, uitind maine care e de fapt ratiunea sa – probabil ca locul ei este intr-o nisa a Bibliotecii Babilonului. Sau daca nici una din aceste ipoteze nu este reala si este in acelasi timp, Biblioteca Fara Nume ni s-a dezvaluit dincolo de cuvinte.

Mai ramine doar ca ea sa nasca si intrebarile.

Pentru comentarii si critici va astept
sa imi scrieti la: dan.stoica@pcnet.ro