Imi permit sa te insult, imi permit sa te critic, sa te acuz, sa te atac si sa te ranesc. Ce poti sa imi faci? Poti sa imi raspunzi, cu aceeasi moneda sau alta, eu nu pierd nimic. Tu poti sa pierzi totul.
Am tot dreptul sa ma ascund in spatele unui nume fals. Ti-ai permis sa ma contrazici? Pot sa imi spun Andreea72 si sa povestesc pe internet ce minunatii demne de filme psihologice faceai tu marti seara in Piata Romana cand de fapt erai acasa, adormit pe canapea cu o carte in brate. Pana reusesti sa dovedesti ca mint, raul e facut – presupunand ca reusesti, desigur. In favoarea cui inclina balanta? Mai are rost sa intreb?
Pe de alta parte, am tot dreptul sa ma ascund in spatele unui nume fals. Am tot dreptul imi spun Georges Sand si sa-mi semnez cartile ca un scriitor daca nu sunt acceptata ca scriitoare. Am tot dreptul sa imi exprim latura vulnerabila sub un pseudonim pe forumul Softpedia sau inclinatiile artistice pe un blog foto nesemnat si am tot dreptul sa nu imi divulg identitatea daca asta ma pune in pericol.
Lumea are nevoie de anonimi cu nume, de oameni reali cu nume false - de unii dintre ei cel putin. Iar cei de care nu are nevoie sunt pretul pe care il platim cu totii pentru existenta celor necesari.
Inteleg anonimatul atunci cand folosirea numelui real iti aduce prejudicii, te pune in pericol sau te impiedica sa te exprimi liber. Il inteleg si atunci cand in spatele lui se ascunde nevoia de a fi altcineva pentru 10 minute dintr-o zi. In cele din urma, il inteleg si atunci cand este folosit ca instrument pentru razbunares si atac. Doar ca in cel din urma caz il condamn. O critica anonima nu este critica, este barfa.
Vreau o lume in care sa avem cu totii curajul sa ne folosim numele real in toate imprejurarile? Categoric. Cred ca o sa apuc sa o si vad? Categoric nu.
Partea dificila este ca aceasta lume trebuie sa se construiasca singura, nu sa fie impusa. Schimbarea trebuie sa vina de la noi, multitudinea de indivizi. Daca le impunem oamenilor sa isi foloseasca intotdeauna doar numele real (si adaugam si CNP-ul pentru orice eventualitate), se cheama tiranie, dictatura, sau oricum altcumva vreti sa ii spuneti.
Daca noi ne impunem noua sa renuntam la numele false sub care ne exprimam frustrarea si sa ne spunem oful cu toata demnitatea numelui propriu, se cheama victoria bunului simt.
Disclaimer: ideea acestui editorial a pornit de la un articol publicat pe blogul lui Madalin Matica si s-a cristalizat ca urmare a unei dezbateri personale privind folosirea pseudonimelor in timpuri apuse si prezent.
Comentarii articol (0)