Spuneti ce vreti. In cele din urma, ignoranta este o binecuvantare.
Articolul continuă mai jos
Sau cum se spune in Biblie: “Ferice de cei saraci cu duhul”. Eu prefer prima varianta, suna mai actual. In plus, in ultima vreme clerul incearca sa dezminta conotatia evidenta a acestei expresii.
Sa fim seriosi, lumea este o jungla. La fiecare colt ne asteapta cate un predator, o prapastie sau o mlastina cu nisipuri miscatoare. Fiecare pas pe care il facem prezinta riscul de a fi ultimul. Din cand in cand aceasta situatie poate deveni de-a dreptul terifianta.
Suntem din ce in ce mai constienti de pericolele din jurul nostru. Iesim din starea de alerta doar in faza REM a somnului si, de multe ori, nici macar atunci. Obiceiul de a despica firul in patru si paranoia s-au transformat din defecte in avantaje strategice.
Capacitatea de a identifica pericolele si problemele cu luni sau ani inainte de a aparea este, fara indoiala, un dar. Efectul secundar al acestei capacitati deosebite este impamantenirea suspiciunii in spiritul uman. Nu ca nu am fi fost suspiciosi si inainte, dar acum actul de a te increde in cineva este echivalent cu a pune cu buna stiinta cianura in cafea, avand convingerea ca este zahar.
Ultimul bastion a ramas familia. Cei care sunt sange din sangele tau nu te vor trada. Nu inca cel putin. Pana si aceasta institutie este pe duca. Treptat, legaturile isi pierd din forta iar telenovelistica poveste biblica a lui Cain si Abel cunoaste o ascensiune pe scara tiparelor comportamentale.
Cred cu tarie ca inca nu am ajuns in punctul in care ultimul bastion se clatina, dar suntem aproape. Sper sa nu ajung sa vad caderea lui.
Aceasta stare de lucruri este creata, paradoxal, prin ignoranta. De ce sa ne mai mire atunci ca ignorantii o traiesc cu fericire?
Ignorantii au marele avantaj de a vedea lumea in roz. Nu este atat de mult vorba ca nu le pasa de problemele care ii inconjoara. Pur si simplu nu le vad. Sub deviza “ceea ce nu stii nu te poate rani”, ce binecuvantare mai mare decat starea de nestiinta?
Sa nu uitam totusi ca nestiinta unora duce la suferinta altora. Daca tu nu esti atent la consecintele faptelor tale, nu inseamna ca altii nu le resimt. Drept urmare, cei care nu au primit binecuvantarea devin din ce in ce mai atenti, din ce in ce mai suspiciosi, din ce in ce mai paranoici si din ce in ce mai dornici de a fi ignoranti.
Cateodata imi doresc sa ma numar printre cei binecuvantati. In cele din urma ma trezesc la realitate si imi dau seama ca unele binecuvantari sunt blesteme in devenire.
Ignoranta este o binecuvantare rezervata celor saraci cu duhul. Probabil ca ei nu ar putea suporta nuantele de gri ale vietii. Drept urmare, sa ii toleram, in paranoia noastra, pe cei binecuvantati.
Comentarii articol (0)