In fiecare dimineata se va gasi un idiot sa iti taie calea la semafor sau sa te calce pe pantofii proaspat lustruiti in metrou.
O data pe saptamana o sa descoperi ca un apropiat te-a dezamagit. Si-a incalcat o promisiune, a uitat ceva, a facut o afirmatie deplasata sau pur si simplu nu a spus nimic atunci cand asteptai sa vorbeasca.
Cel putin o data pe luna o sa primesti un mail sau un telefon care iti va face sangele sa treaca prin extreme termice – de la clocot la inghet.
Daca ai noroc, poate reusesti sa parcurgi un an fara a intra intr-un conflict absurd ale carui cauze iti scapa si la care cele 5 solutii pe care le-ai incercat refuza sa functioneze.
Zi dupa zi, saptamana dupa saptamana, luna dupa luna, an dupa an, trecem prin toate aceste momente in care ne dovedim noua insene / insine ca suntem o specie care se hraneste din conflict – conflictul cu idiotul de la semafor, apropiatul care schimba lungimea de unda sau polul de tensiune absurda.
Si totusi.... la fiecare sfarsit de weekend ne culcam cu gandul ca oamenii sunt frumosi. In fiecare luni ne trezim cu speranta si convingerea ca saptamana asta nu o sa ne injuram tacit, cu resemnare, colegii de trafic si traseu.
Zi dupa zi, saptamana dupa saptamana ne luptam cu foamea de conflict. In plus, ne mai luptam si cu tot felul de incurajari de a deveni ceea ce uram si evitam. Mai dam din cand in cand peste o carte de genul "Nice girls don't get the corner office".,, La intamplarea asta chiar a trebuit sa declar cu voce tare "Oh, yes they do... They also get to keep it!"
Dar ce se intampla daca maine primesti acel mail si mai afli si ca un apropiat te-a dezamagit iar colegii de naveta sunt mai insuportabili ca niciodata? Ce se-ntampla daca, dupa atatea zile, saptamani, luni si ani intri in "bitch mode"?
Este viata mai buna de partea autorilor decat de cea a receptorilor? Declar si sustin cu tarie ca NU.
"Bitch mode" este necesar, din cand in cand, in cantitati prescrise de medici. Ca stil de viata, te ajunge din urma si, ca bestia flamanda de conflict ce ai devenit, ajungi pana la urma sa te devorezi pe tine insati / insuti.
Cu totii putem fi idiotii din metrou si de la semafor. Este mult mai usor sa rulezi intr-un mod in care bunul simt, etica si constiinta se pierd undeva pe drum. Ai mai putine informatii de procesat... pentru o vreme... pana ce, sistemul de back-up incepe sa dea rateuri si ultimul conflict care te satisface e cel pe care-l porti cu tine.
"Bitch mode" este o nevoie pe care trebuie sa o domini. Singura cale de a o domina este de a o hrani putin cate putin, revoltandu-te atunci cand trebuie impotriva cui trebuie, cu intensitatea care trebuie.
In momentul in care suprimi acest sistem de operare, te suprimi pe tine si ii dai ocazia sa te domine atunci cand ii e prea foame ca sa-i mai pese de colegul de naveta sau prietenul caruia i-ai facut o promisiune.
Ruleaza in "bitch mode" – pe mentenanta – si roaga-te sa nu devii tot ceea ce poti fi! Este mult prea greu sa redevii ce-ai fost.
Comentarii articol (10)