Si, slava Domnului, adulatori sunt cu duiumul, la fiecare pas te impiedici de sustinatori de ocazie ori din interes. Deunazi, pe Calea Victoriei, o soferita tanara, cocheta si draguta, se straduia stangaci, prin manevre stanjenitoare pentru participantii la traficul rutier, sa parcheze pe marginea carosabilului. Exasperat de nepriceperea femeii, un ins corpolent si neterminat, cu ochii injectati de ura, n-a mai rabdat si a tabarat pe neindemanatica juna cu trivialitati si obscenitati demne de "neamu` lu` manivela, starnind zambetele satisfacute ale catorva "doamne" ajunse la menopauza, nimerite in Mitocul bucurestean.
Din pestriteala de gura casca, adunata sa-si gadile curiozitatea toanta, nu s-a repezit nimeni sa-l ia la rost pe mitocan, toti se hlizeau complice. Altadata, cand cineva a indraznit sa amendeze gestul scandalos, a fost batut bestial de ipochimenii vomitati de nesuferita tranzitie, sub privirile indiferente ale spectatorilor ocazionali. "Da-l in ma-sa, de ce s-a bagat?", pareau a zice "bravii" cetateni ai "falnicei" Capitale. Despre ragaielile "pantelimonistilor" inmultiti scarbos, ca o boala urata, urlate la ` sto, printre scuipatii plini de lehamite, nu mai insist; ele s-au infiltrat igrasios in cotidianul sonor al vietii noastre ciumpavite si maltratate de refulari si complexe netratate la timp. Suntem asediati pretutindeni de turmele de nebuni care au invatat ca libertatea inseamna, inainte de toate, dreptul de a spune orice ineptie si de a tipa cat ii tin bojocii.
Dar ei s-au plictisit de ulitele, aleile si pietele stramte si au navalit in studiourile televiziunilor, contra cost sau la invitatia vanatorilor de rating-uri zurlii. Si, seara de seara, rigola si mahalaua se destrabaleaza pe micile ecrane, maculandu-ne tihna cu becalisme si dragomirisme sulfuroase. Varul Giovanni, din respect pentru "legile romanesti" (sic!), se dezlantuie fara rusine asupra ziaristilor care au indraznit sa infatiseze opiniei publice scarnaviile sale bucale si-i invita cu tupeu, in afara Romaniei, la lupta dreapta: "Sa vina aici cei care-au scris! Sa ma bat cu ei aici, pe trotuar, o juma` de ora! O sa le dau cu capu-n gura, da` fara martor!". (Iata de ce n-am priceput ce cauta, in urma cu doua-trei saptamani, condeierul C.T. Popescu pe batatura fotbalului bastinas, dezbatand cu seriozitate grava problema de importanta nationala... Mutu.
Ce exemplu ofera fitosul si razgaiatul pitestean tinerei generatii?, se intreba acidul si intransigentul gazetar, starnind obraznicia cunoscuta a neintarcatului fotbalist. Intre noi fie vorba, fotbalistii isi propun sa castige bani si glorie, nicidecum sa devina modele de civilitate si comportament, domnule Popescu!) Dom` Mitica e mai putin belicos, ce vreti, e ditamai deputatu` si candidatu`, si presedinte de L.P.F pe deasupra... Amenintarile lui sunt voalate, indulcite in pitorescul bolovanos al satului din care isi revendica anii copilariei aspre; tipu` e siret si harsiit prin procese de calomnie si insulta si d-aia evita expresiile penale. In ciuda acestei fereli, discursul sau este suficient de contondent pentru a compromite pe termen lung ideea de parlamentarism.
Comentarii articol (0)