Comisia Europeană s-a angajat, în 2020, să mobilizeze cel puțin 1.000 de miliarde de euro pentru investiții sustenabile până în 2030, atât din bugetul UE, cât și prin stimularea investițiilor private și publice, în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de Pactul verde european. Acestea vor viza investițiile în materie de mediu (apă și aer curate, cantități reduse de deșeuri, construirea de clădiri cu emisii reduse, protejarea biodiversității, creșterea producerii de energie electrică etc.), dar și în domeniul social, în măsura în care acestea au ca scop principal reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Citește articolul
Conceptul de dublă materialitate, introdus de Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate (CSRD), urmărește identificarea celor mai importante aspecte de sustenabilitate/durabilitate pentru companie și părțile interesate, precum și evaluarea impactului generat de acestea asupra mediului și societății. Citește articolul
Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate („Corporate Sustainability Reporting Directive” - CSRD) modifică, practic, fosta directivă privind raportarea nonfinanciară (NFRD), extinzând domeniul de aplicare și cerințele de transparență, pentru a îmbunătăți comparabilitatea, fiabilitatea și relevanța informațiilor de sustenabilitate raportate de companii. Aceste schimbări reflectă atât obiectivul Uniunii Europene de a extinde și îmbunătăți sfera și calitatea raportării privind sustenabilitatea în toate statele membre, cât și o conștientizare a importanței sustenabilității și a impactului corporativ asupra mediului și societății. Citește articolul
În temeiul Ordinului Ministerului Finanțelor 85/2024, România trece printr-o transformare majoră a modului în care companiile își raportează eforturile în materie de sustenabilitate. Fiind vorba, în esență, despre transpunerea directivei UE referitoare la raportarea privind sustenabilitatea de către întreprinderi (CSRD), acest act normativ marchează un punct de cotitură pentru transparența companiilor românești, din cele mai diverse sectoare ale economiei naționale. Citește articolul
Prevederile europene referitoare la obligațiile de raportare privind durabilitatea -- care vizează factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) -- au fost transpuse recent în legislația națională prin Ordinul Ministerului Finanțelor 85/2024. Ca urmare, societățile comerciale și administratorii acestora vor avea o serie de obligații, printre care și cea de a pregăti un raport privind cele trei aspecte ESG, care se va aplica, treptat, în funcție de anumite criterii. În acest context, este bine de știut că noua obligație vine cu provocări importante pentru sectorul imobiliar. Citește articolul
Reglementările contabile au fost modificate pentru a înlocui declarația nefinanciară cu o raportare privind durabilitatea, potrivit unui ordin oficializat recent de Ministerul Finanțelor (MF). Noua raportare vizează, însă, mai multe companii decât viza declarația nefinanciară. Citește articolul
Efectele schimbărilor climatice și creșterea transparenței privind lanțurile de aprovizionare, diversitatea, echitatea sau incluziunea au dus la schimbarea cerințelor clienților și angajaților, la precauția investitorilor, precum și la creșterea semnificativă a nivelului de legiferare în domeniul sustenabilității, pe fondul tratatelor europene și internaționale, cum ar fi Pactul verde european (Green Deal) sau Acordul de la Paris. Cu alte cuvinte, companiile se confruntă cu presiuni imense pentru a acționa în domeniul sustenabilității și de a se conforma unor reglementări din ce în ce mai stricte. Cu toate acestea, pare că în substanța se realizează încă puțin în îndeplinirea criteriilor ESG. Poate fi vorba despre un decalaj între intenții și realitate? Citește articolul
O metodologie pentru raportarea durabilității, denumită și Codul Român al Sustenabilității, este inclusă într-o hotărâre oficializată marți de Guvern. Acesta este un instrument practic opțional prin care se urmărește îmbunătățirea și standardizarea modului în care companiile raportează informațiile nefinanciare privind sustenabilitatea. Citește articolul
Inițiativele privind obiectivele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) își fac din ce în ce mai mult simțită prezența în rândul companiilor. Chiar dacă la prima vedere subiectul prețurilor de transfer pare a fi unul legat strict de conformare fiscală ulterioară, recomandarea noastră este ca la momentul elaborării politicilor de ESG, acestea să fie analizate și din perspectiva configurării politicilor de prețuri de transfer, astfel încât implementarea noilor politici de ESG să nu fie văzută ca o potențială realocare a profiturilor. Citește articolul
În următorii ani, mult mai multe companii vor fi obligate să publice informații legate de sustenabilitate, conform unei directive europene aflate foarte aproape de momentul oficializării. În România, se preconizează că peste 6.000 de companii vor fi obligate în viitorul apropiat să raporteze informații privind sustenabilitatea, față de aproximativ 750 de companii, în prezent. Regulile existente acum vor fi extinse, practic, pentru a se aplica unui număr mai mare de societăți europene și noneuropene listate care operează pe piețele reglementate ale UE. Citește articolul