Impozitul pe castigul din investitii

Ruxandra Gratianu, Avocat RTPR
In contextul dezvoltarii mediului de afaceri din Romania, tot mai multi investitori straini aleg sa achizitioneze societati romanesti care s-au dovedit profitabile sau a caror potentiala profitabilitate se situeaza la cote ridicate. De cele mai multe ori, bazele unor astfel de societati au fost puse de investitori romani care fie doresc sa-si dezvolte si mai mult afacerea prin atragerea unui partener cu potential financiar si de business ridicat, fie doresc sa-si transforme investitia in lichiditati pentru finantarea altor proiecte.
Una dintre modalitatile prin care acest deziderat al investitorului roman se poate realiza consta in vanzarea-cumpararea de parti sociale sau de actiuni, dupa cum societatea care se transfera este o societate cu raspundere limitata sau o societate pe actiuni, catre investitorul strain, care, de cele mai multe ori, este nerezident fiscal in Romania.

Normele Codului Fiscal 

Problema impozitului pe castigul din investitii se pune in situatia in care vanzatorul actiunilor sau partilor sociale este o persoana fizica. In cazul in care vanzatorul unor astfel de titluri de valoare este o persoana juridica, profitul obtinut in urma acestui transfer va fi impozitat, potrivit art. 13 si urmatoarele din Codul Fiscal, ca impozit pe profit.
Un prim pas in calcularea acestui tip de impozit il constituie determinarea valorii profitului aferent operatiunii de vanzarea-cumpararea de actiuni sau parti sociale.
Legiuitorul roman a reglementat impozitul pe castigul din investitii plecand de la ideea ca orice venit obtinut de o persoana fizica in plus fata de cel salarial este supus impozitarii. De cele mai multe ori, vanzarea-cumpararea de parti sociale sau actiuni implica un pret pe respectivul titlu de valoare mai mare decat valoarea nominala a acestuia sau decat valoarea la care acesta a fost achizitionat de vanzator. Diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare determina astfel un venit suplimentar pentru vanzatorul-persoana fizica, pentru care acesta datoreaza impozit. 

Codul Fiscal cuprinde norme exprese pentru determinarea venitului impozabil, norme ce difera dupa cum este vorba despre vanzarea-cumpararea de parti sociale sau de actiuni. Dupa cum vom arata in continuare, aceste norme difera insa intr-o mica masura.
Astfel, in cazul transferului de parti sociale, castigul se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala sau pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.
In cazul transferului de actiuni, castigul se determina ca diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, diminuat, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. 

Dupa cum se poate observa, in timp ce in cazul transferului de actiuni costurile aferente tranzactiei sunt luate in considerare la determinarea castigului in toate situatiile, in cazul transferului de parti sociale, acestea sunt luate in considerare numai incepand cu a doua tranzactie, adica al doilea transfer al acelorasi parti sociale.
Data fiind frecventa redusa a unor astfel de castiguri raportat la numarul contribuabililor precum si dificultatilor pe care statul roman le-ar intampina in incercarea de a verifica respectarea obligatiilor fiscale de catre un contribuabil-persoana fizica, Codul Fiscal impune anumite norme speciale cu privire la persoana careia ii revine obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul din investitii. Astfel, in cazul castigurilor rezultate din transferul partilor sociale sau actiunilor, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Altfel spus, obligatia de plata efectiva a impozitului pe castigul din investitii catre bugetul de stat incumba cumparatorului partilor sociale sau al actiunilor, vanzatorul urmand sa primeasca pretul net. Totodata, este de remarcat faptul ca, desi acest impozit este datorat de catre vanzator, raspunderea calcularii corecte, retinerii si virarii acestuia revine cumparatorului. 

Intarind ideea ca normele legale care reglementeaza impozitul pe castigul din investitii sunt norme cu caracter special, de exceptie, Codul Fiscal stabileste si momentul la care trebuie calculat, retinut si virat acest impozit, mai precis la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau actiunilor nu se poate inscrie in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor sau actionarilor, dupa caz, fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul-limita de virare a impozitului este data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau actiunilor la registrul comertului ori in registrul asociatilor sau actionarilor, dupa caz. Prin urmare, odata cu depunerea documentelor care evidentiaza transferul dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau actiunilor la registrul comertului in vederea inregistrarii transferului trebuie depusa si copia ordinului de plata al impozitului pe castigul din investitii aferent tranzactiei. 

Codul Fiscal mentioneaza in mod expres faptul ca plata impozitului trebuie facuta pana la termenul mentionat mai sus, indiferent daca plata pretului pentru titlurile respective se face sau nu esalonat. Astfel, chiar si in situatia in care pretul partilor sociale sau actiunilor transferate este platibil in rate, impozitul pe castigul din investitii trebuie calculat la data semnarii contractului prin care se realizeaza transferul de proprietate si platit pana cel mai tarziu la data la care transferul este inregistrat in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor sau actionarilor.
Cu privire la valoarea impozitului, Codul Fiscal prevede faptul ca impozitul pe castigul din investitii se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final.


Cumparatorul nu este rezident fiscal in Romania 
Problema entitatii care are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul din investitii a aparut in contextul modificarilor aduse Codului Fiscal, modificari intrate in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2007.
Anterior acestei date, Codul Fiscal prevedea ca, in situatia in care dobanditorul de titluri de valoare nu este o persoana fizica romana cu domiciliul in Romania, obligatia de calcul si virare a impozitului revine persoanei fizice romane cu domiciliul in Romania, care realizeaza venitul, daca dobanditorul nu-si desemneaza un reprezentant fiscal in Romania. Cu alte cuvinte, in cazul in care dobanditorul partilor sociale sau al actiunilor (i) nu era inregistrat fiscal in Romania si (ii) nici nu avea desemnat pe teritoriul Romaniei un reprezentant fiscal, vanzatorul-persoana fizica romana era acela care avea obligatia calcularii si virarii impozitului pe castiguri din investitii. 

Modificarile aduse Codului Fiscal incepand cu data de 1 ianuarie 2007 au eliminat aceasta prevedere. In forma actuala, Codul Fiscal mentioneaza, fara a mai face niciun fel de distinctii, faptul ca impozitul pe castigul din investitii se calculeaza, se retine si se vireaza de catre dobanditor. Altfel spus, indiferent daca dobanditorul este sau nu o entitate inregistrata fiscal in Romania, acest impozit se plateste in mod efectiv de catre cumparatorul partilor sociale sau al actiunilor si nu de catre vanzatorul-persoana fizica romana.
In acest context, se pune problema modalitatii legale in care dobanditorul, ca entitate neinregistrata fiscal in Romania, va efectua catre bugetul statului roman plata acestui impozit.
Solutia oferita de lege pentru aceasta situatie este numirea de catre dobanditorul partilor sociale sau al actiunilor a unui reprezentant fiscal in Romania, prin intermediul caruia sa indeplineasca formalitatile impuse de legislatia romaneasca. 

Procedura numirii unui imputernicit fiscal este reglementata in prezent de Codul de Procedura Fiscala, potrivit caruia contribuabilul fara domiciliu fiscal in Romania, care are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale, trebuie sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania, care sa indeplineasca, in numele si din averea contribuabilului (respectiv a persoanei care are obligatia legala de plata a impozitului), obligatiile acestuia din urma fata de organul fiscal.
Desemnarea unui astfel de imputernicit fiscal se realizeaza prin inregistrarea la organul fiscal a actului de imputernicire care trebuie intocmit in forma autentica. Actul de imputernicire poate fi un contract de mandat sau o procura. Avand in vedere ca in practica se utilizeaza in mod uzual forma procurii, este de mentionat faptul ca aceasta trebuie sa fie speciala, deci sa indice in mod expres operatiunea juridica in vederea careia a fost intocmita. 

Revocarea imputernicirii opereaza fata de organul fiscal de la data inregistrarii actului de revocare la autoritatea competenta.
Cum legea nu face nicio distinctie, imputernicitul fiscal poate fi si o persoana fizica, si una juridica, inclusiv o persoana juridica romana la care dobanditorul partilor sociale sau al actiunilor detine deja o anumita participatie. Mai mult, legea precizeaza in mod expres faptul ca un contribuabil poate fi reprezentat in relatiile cu organele fiscale si prin avocat. In acest caz, forma si continutul imputernicirii sunt cele prevazute de dispozitiile legale privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Deducem astfel faptul ca imputernicirea poate sa imbrace si forma unei imputerniciri avocatiale.
Concluzionand, in cazul unui transfer de parti sociale sau actiuni de la un vanzator-persoana fizica romana catre un dobanditor neinregistrat fiscal in Romania, impozitul pe castigul din investitii aferent tranzactiei urmeaza a fi calculat, retinut si virat de dobanditor prin intermediul unui reprezentant fiscal.

Considerente de ordin practic 

Este important de mentionat faptul ca autoritatile fiscale romane nu sunt familiarizate cu institutia reprezentantului fiscal in contextul cesiunilor de parti sociale sau de actiuni de la persoane fizice romane catre dobanditori neinregistrati fiscal in Romania. Din aceasta cauza, in practica se pot intampina dificultati in procesul desemnarii unui astfel de reprezentant.
Este recomandabil ca imputernicirea autentica prin care se desemneaza reprezentantul fiscal sa precizeze in mod expres si detaliat (i) atat operatiunea juridica ce a determinat obligatia de plata a impozitului din castigul din investitii, (ii) cat si textele legale in temeiul carora se datoreaza impozitul si se inregistreaza respectiva imputernicire.