Obligatia legala de intretinere este impusa de Legiuitor in scopul asigurarii mijloacelor necesare traiului persoanei care beneficiaza de aceasta, obligatie care isi are fundamentul in principal in raporturile existente intre membrii familiei, care trebuie sa manifeste afectiune reciproca si solidaritate in ceea ce priveste nevoile fiecaruia – atat de ordin material cat si spiritual.
1. Persoanele intre care exista obligatia de intretinere
Codul familiei dispune in art. 86 alin. 1 ca persoanele carora le revine obligatia de intretinere si cele indreptatite sa ceara indeplinirea ei sunt:
- sotul si sotia;
- rudele in linie dreapta (legea nedeosebind daca acestea sunt rude din casatorie sau din afara casatoriei): parinti si copii, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti;
- rudele colaterale de gradul II (de asemenea, neavand importanta daca acestea sunt rude din casatorie sau din afara casatoriei): frati si surori;
- adoptatul si adoptatorul (obligatia de intretinere intre persoanele devenite rude prin adoptie functioneaza in acelasi mod ca si intre rudele firesti, naturale, deoarerce persoana adoptata a devenit ruda cu toate rudele adoptatorului);
- alte persoane prevazute de lege.
Codul familiei prevede si alte categorii de persoane intre care exista obligatia legala de intretinere:
- in cazul casatoriei putative (casatoria care, desi este nula sau anulata, produce o serie de efecte juridice), daca unul dintre soti a fost de buna credinta la incheierea casatoriei, iar casatoria a fost desfiintata, el beneficiaza de intretinere in aceleasi conditii ca si in cazul desfacerii casatoriei prin divort (art. 24 alin. 1 din Cod);
- in cazul desfacerii casatoriei prin divort, sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de incheierea casatoriei, ori in timpul casatoriei, ori atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea se datoreaza unei imprejurari in legatura cu casatoria, intretinerea mentionata putand fi stabilita pina la o treime din venitul net din munca al sotului obligat la plata ei, potrivit insa cu nevoia celui care o cere, si cu mijloacele celui ce urmeaza a o presta. Intretinerea mentionata, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi jumatate din venitul net din munca al sotului obligat la plata. In situatia in care divortul este pronuntat de instanta judecatoreasca numai din vina unuia dintre soti, acesta nu va putea beneficia de intretinere decat pe o perioada de un an de la desfacerea casatoriei. In toate cazurile mentionate, dreptul la intretinere inceteaza prin recasatorirea sotului indreptatit sa o primeasca (art. 41 din Cod).
- intre fostul adoptator si fostul adoptat, in cazul in care adoptia a fost desfacuta, pe perioada in care copilul este minor (art. 84);
- intre sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot si acel copil (art. 87).
- mostenitorul persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinerea fara a avea obligatia legala, este tinut, in masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp cel intretinut este minor. In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei contribuind proportional cu valoarea bunurilor mostenite (art. 96).
2. Ordinea in care este datorata intretinerea
Vocatia la intretinere survine in momentul in care acela care se afla in nevoie, neavand posibilitatea de a-si asigura existenta din munca, din cauza incapacitatii de a munci, se prevaleaza de ea. Descendentul, pana la implinirea varstei de 18 ani, beneficiaza de intretinere indiferent de pricina nevoii in care el se afla, iar dupa ce devine major el poate beneficia de intretinere doar daca starea de nevoie este rezultatul incapacitatii sale de a munci.
Art. 89 din Codul familiei dispune ca intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:
a) sotii isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati la aceasta;
b) descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar, daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;
c) adoptatorul este obligat la intretinere inaintea parintilor firesti ai celui adoptat ;
d) fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.
In situatia in care, in aceeasi ordine, mai multe dintre persoanele prevazute mai sus sunt obligate sa presteze intretinere aceleasi persoane, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu mijloacele materiale de care dispun. Este consacrat astfel principiul divizibilitatii intretinerii, aceasta fiind datorata nu doar dupa numarul persoanelor obligate, ci si in raport de mijloacele materiale de care dipun cei obligati la prestarea intretinerii.
Daca un parinte are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea pentru plata intretinerii doar impotriva unuia dintre ei, urmand ca cel care a platit intretinerea sa se intoarca impotriva celorlalti obligati, pentru ca acestia sa platasca intretinerea conform principiului divizibilitatii enuntat mai sus.
In situatia in care cel obligat la prestarea intretinerii nu are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui caruia o datoreaza si care se prevaleaza de aceasta, instanta judecatoreasca va putea obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita in art. 89. Daca cel obligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor care sunt in drept sa i-o ceara, instanta judecatoreasca, tinand seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele cu vocatie la intretinere. In acest caz, instanta va hotari, totodata, modul in care se va imparti intretinerea intre persoanele care urmeaza sa o primeasca.
3. Executarea obligatiei de intretinere
Obligatia de intretinere se executa in natura sau prin plata unei sume de bani. Instanta judecatoreasca va stabili felul si modalitatile executarii, tinand seama de imprejurarile specifice cauzei.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati. Instanta judecatoreasca va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui care o primeste. Cand intretinerea este datorata de parinte sau de cel care infiaza, cuantumul sau se stabileste paina la o patrime din castigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.
Obligatia de intretinere se stinge, conform art. 95 din Cod, prin moartea debitorului sau a celui indreptatit la pensia de intretinere. De la aceasta regula, art. 96 din Codul familiei prevede o exceptie, dipunand ca mostenitorul persoanei obligate la prestarea intretinerii unui minor, este obligat sa presteze in continuare intretinere pe perioada cat cel intretinut este minor, raportat la valoarea bunurilor mostenite, in situatia in care parintii minorului au decedat, sunt disparuti, sau sunt in imposibilitate de a presta intretinerea datorata.
Comentarii articol (0)