avocatnet.ro 
Au trecut 20 de ani de la caderea comunismului. Intre timp, Romania a reusit sa adere la structurile Nato si UE, facand dovada, democratizarii si adoptarii unei economii de piata, am dori sa credem, mai mult decat formal.
In acelasi timp, principalele institutii democratice ale statului, Parlamentul, Guvernul, Presedintia si partidele politice beneficiaza din partea populatiei de un grad scazut de incredere. Potrivit unui studiu publicat anul acesta, de „European Values Survey”, in 2008 toate cele patru institutii sufereau de un deficit de incredere: doar 45% dintre romani au incredere (mare sau foarte mare) in Presedintie, doar 24% au incredere in Parlament si in Guvern si doar 17% au incredere in partidele politice. Pentru comparatie, media increderii in parlament in UE 27 este 34% (Romania se afla pe locul 20 in topul increderii in parlament), iar media increderii in guvern in UE 27 este de 32% (Romania se afla pe locul 20 in topul increderii in guvern).
In acest context, ne putem intreba daca nu cumva deficitul de incredere nu poate fi tradus intr-un deficit democratic, pe care institutiile staului il sufera.
Procesul electoral si finantarea partidelor
Modul in care legile in vigoare asigura accesul la putere este deosebit de important din punct de vedere al standardelor democratice.
In acest context, trebuie amintit ca in 2008 a fost adoptata Legea 36 pentru alegerea Deputailor si Senatorilor, in colegii uninominale, prin scrutin uninominal. Scopul declarat al schimbarii sistemului electoral a fost responsabilizarea parlamentarilor alesi, in relatia cu cetatenii.
Alte modificari semnificative, cu impact asupra anului electoral 2009, au in vedere reglementarile nesemnificative, cu privire la frauda electorala.
In aceesi ordine de idei, amintim Legea nr.91/2009, ce contine modificari importante privind donatiile anuale primite de un partid politic, in cazul in care exista mai multe scrutine intr-un an fiscal, iar prin OUG 11/2009 a fost modificat accesul competitorilor electorali la serviciile publice de radio si televiziune pe durata campaniei electorale in sensul instituirii gratuitatii acestuia. Totusi, actul normativ introduce o partajare discriminatorie si nejustificata a timpilor de antena ai serviciilor publice de radio si televiziune intre doua tipuri de competitori electorali.
Modificarile legislative semnificative, aduse procesului electoral si finantarii partidelor politice, in ultimii doi ani, au fost operate in preajma momentelor electorale majore: alegerile locale, cele pentru Parlamentul national si alegerile pentru Parlamentul European. Multe dintre aceste schimbari au fost adoptate in regim de urgenta si la o data apropiata de evenimentele electorale amintite, ceea ce reprezinta o constanta a procesului legislativ din Romania, un obicei menit sa introduca acte normative, care servesc anumitor circumstante.
Accesul la resursele publice
Modul in care accesul la resursele publice este reglementat devine deosebit de important din perspectiva concurentiala. Gradul de transparenta, echitatea si celeritatea procesului reprezinta importanti indicatori ai modului in care guvernantii inteleg sa elaboreze politici publice intr-un context democratic.
De asemenea, natura sectorului concesiunilor publice determina implicatii ce se resimt atat la nivel social, cat si la nivelul mediului de afaceri, din perspectiva unor privilegii de care anumiti agenti economici se pot bucura.
Sistemul de achizitii publice a fost modificat printr-o serie de modificari legislative, care au urmarit in primul rand simplificarea si celerizarea procedurilor de achizitie publica, in vederea alinierii la standardele europene in materie, se arata in Raportul National asupra Coruptiei, realizat de Tranceparency International Romania(TI).
Din pacate, asa cum s-a intamplat in majoritatea cazurilor similare, ulterior adoptarii acestor acte de armonizare s-a constatat ca acestea sunt eronate si nu corepund intru totul nevoilor de armonizare, ceea ce a determinat adoptarea unui nou act normativ pentru corectarea acestora, apreciaza (TI) .
De asemenea, intr-un raport asupra competitivitatii in Romania, Consiliul Concurentei a identificat o serie de probleme care se refera mai ales la faptul ca societatile nationale sau regiile autonome au beneficiat de licente prin incredintare directa, spre deosebire de firmele private care ar fi concurat pentru aceleasi concesiuni; mai grav, prin modul de acordare a licentelor ,unii titulari de licente chiar au obtinut in anumite cazuri puteri de monopol pe pietele clientilor lor.
Demersurile autoritatilor pentru imbunatatirea legislatiei in domeniul achizitiilor publice au dus la ingreunarea aplicarii legii, la scaderea standardelor de siguranta privind utilizarea fondurilor publice si crearea unor brese in interpretare, cu consecinta vulnerabilizarii sistemului.
Modificarea normelor de tehnica legislativa
Intr-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Insa acest lucru nu este suficient. In lipsa unor norme de tehnica legislativa care sa asigure corectitudinea si obiectivitatea legilor, democratia poate capata sens formal. Inconsistentele, paralelismul legislativ, sau neconcordanta cu realitatea socio-economica sunt cele mai grave erori atribuite unui proces legislativ defectuos.
De aceea amintim ca anul acesta, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr.61/2009, pentru modificarea normelor tehnice legislativa. Publicata in Monitorul Oficial pe 9 iunie 2009, actul normativ „are nefericitul potential de a se califica pe un loc fruntas in ceea ce priveste incalcarea prevederilor legislative convenite cu Uniunea Europeana” se precizeaza in Raportul TI.
TI amintieste ca, in 2007, se sustinea necesitatea elaborarii studiilor de impact „in vederea imbunatatirii calitatii normelor juridice, in scopul alinierii la legislatia Statelor Membre ale Uniunii Europene”, astfel incat sa poata fi anticipate avantajele si dezavantajele diverselor optiuni, permitand alegerea solutiei legislative optime. Tocmai de aceea art. 29 a fost completat la acea data, fiind incuse si studiile de impact in seria documentelor care trebuie sa insoteasca o propunere legislativa.
Astfel, OUG 61/2009, abroga articolul 29 alineatul (1), litera d), care includea obligativitatea realizarii studiilor de impact in cazul proiectelor legislative de mare amploare, precum si posibilitatea modificarii sau abrogarii unui act normativ chiar in perioada scursa de la publicarea sa in Monitorul Oficial pana la intrarea propriu-zisa in vigoare.
Principala consecinta a lipsei studiilor de impact se reflecta in primul rand asupra calitatii legislatiei romanesti, care devine astfel tinta unor modificari repetate, ce creaza confuzii si inconsistente.
Astfel OUG introduce un nou aliniat,(11), care prevede ca”dupa adoptarea lor, in situatii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, dupa caz, abrogate si inainte de data intrarii lor in vigoare.”
„Singura ratiune pentru aceasta reglementare este aceea de a compensa lipsa studiilor de impact, ceea ce va conduce la elaborarea unor acte normative, pentru care ulterior adoptarii, autoritatile constata ca este fie imposibila implementarea, fie aceasta presupune costuri mult prea mari”, constata Raportul TI.
Trebuie sa observam ca adoptarea OUG 61/2009 s-a facut dupa acelasi principiu, al procesului legislativ romanesc: adoptarea circumstantiala, in contextul procesului de adoptare a Codului Civil si Penal.
Din acest punct de vedere, procesul de adoptare a codurilor a suscitat in 2009 numeroase critici din partea societatii civile.
De asemenea, Legea 52/2003 privind transparenta decizionala, care prevede publicarea proiectului de act normativ in varianta finala, cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. In schimb proiectele normative privind codurile au fost trimise Parlamentului, spre adoptare, fara respectarea acestor dispozitii.
In concluzie, lipsa transparentei, lipsa dezbaterilor publice si consultarea cetatenilor, intr-o problema atat de importanta, precum infrastructura juridica a tarii au fost considerate abuzuri ale puterii executive.
Acestea sunt numai o parte a unor aspecte care pot fi dezbatute pe marginea realitatii democratice a institutiilor din Romania. Din pacate, modul de legiferare si guvernare din Romania reduce posibilitatea procedurilor participative si utilizarii mecanismelor de transparenta decizionala si afecteaza capacitatea de mediere si negociere intre partile sociale interesate de propunerile legislative, dar reduce si participarea civica, una dintre cele mai importante componente ale unei democratii.
In acelasi timp, principalele institutii democratice ale statului, Parlamentul, Guvernul, Presedintia si partidele politice beneficiaza din partea populatiei de un grad scazut de incredere. Potrivit unui studiu publicat anul acesta, de „European Values Survey”, in 2008 toate cele patru institutii sufereau de un deficit de incredere: doar 45% dintre romani au incredere (mare sau foarte mare) in Presedintie, doar 24% au incredere in Parlament si in Guvern si doar 17% au incredere in partidele politice. Pentru comparatie, media increderii in parlament in UE 27 este 34% (Romania se afla pe locul 20 in topul increderii in parlament), iar media increderii in guvern in UE 27 este de 32% (Romania se afla pe locul 20 in topul increderii in guvern).
In acest context, ne putem intreba daca nu cumva deficitul de incredere nu poate fi tradus intr-un deficit democratic, pe care institutiile staului il sufera.
Procesul electoral si finantarea partidelor
Modul in care legile in vigoare asigura accesul la putere este deosebit de important din punct de vedere al standardelor democratice.
In acest context, trebuie amintit ca in 2008 a fost adoptata Legea 36 pentru alegerea Deputailor si Senatorilor, in colegii uninominale, prin scrutin uninominal. Scopul declarat al schimbarii sistemului electoral a fost responsabilizarea parlamentarilor alesi, in relatia cu cetatenii.
Alte modificari semnificative, cu impact asupra anului electoral 2009, au in vedere reglementarile nesemnificative, cu privire la frauda electorala.
In aceesi ordine de idei, amintim Legea nr.91/2009, ce contine modificari importante privind donatiile anuale primite de un partid politic, in cazul in care exista mai multe scrutine intr-un an fiscal, iar prin OUG 11/2009 a fost modificat accesul competitorilor electorali la serviciile publice de radio si televiziune pe durata campaniei electorale in sensul instituirii gratuitatii acestuia. Totusi, actul normativ introduce o partajare discriminatorie si nejustificata a timpilor de antena ai serviciilor publice de radio si televiziune intre doua tipuri de competitori electorali.
Modificarile legislative semnificative, aduse procesului electoral si finantarii partidelor politice, in ultimii doi ani, au fost operate in preajma momentelor electorale majore: alegerile locale, cele pentru Parlamentul national si alegerile pentru Parlamentul European. Multe dintre aceste schimbari au fost adoptate in regim de urgenta si la o data apropiata de evenimentele electorale amintite, ceea ce reprezinta o constanta a procesului legislativ din Romania, un obicei menit sa introduca acte normative, care servesc anumitor circumstante.
Accesul la resursele publice
Modul in care accesul la resursele publice este reglementat devine deosebit de important din perspectiva concurentiala. Gradul de transparenta, echitatea si celeritatea procesului reprezinta importanti indicatori ai modului in care guvernantii inteleg sa elaboreze politici publice intr-un context democratic.
De asemenea, natura sectorului concesiunilor publice determina implicatii ce se resimt atat la nivel social, cat si la nivelul mediului de afaceri, din perspectiva unor privilegii de care anumiti agenti economici se pot bucura.
Sistemul de achizitii publice a fost modificat printr-o serie de modificari legislative, care au urmarit in primul rand simplificarea si celerizarea procedurilor de achizitie publica, in vederea alinierii la standardele europene in materie, se arata in Raportul National asupra Coruptiei, realizat de Tranceparency International Romania(TI).
Din pacate, asa cum s-a intamplat in majoritatea cazurilor similare, ulterior adoptarii acestor acte de armonizare s-a constatat ca acestea sunt eronate si nu corepund intru totul nevoilor de armonizare, ceea ce a determinat adoptarea unui nou act normativ pentru corectarea acestora, apreciaza (TI) .
De asemenea, intr-un raport asupra competitivitatii in Romania, Consiliul Concurentei a identificat o serie de probleme care se refera mai ales la faptul ca societatile nationale sau regiile autonome au beneficiat de licente prin incredintare directa, spre deosebire de firmele private care ar fi concurat pentru aceleasi concesiuni; mai grav, prin modul de acordare a licentelor ,unii titulari de licente chiar au obtinut in anumite cazuri puteri de monopol pe pietele clientilor lor.
Demersurile autoritatilor pentru imbunatatirea legislatiei in domeniul achizitiilor publice au dus la ingreunarea aplicarii legii, la scaderea standardelor de siguranta privind utilizarea fondurilor publice si crearea unor brese in interpretare, cu consecinta vulnerabilizarii sistemului.
Modificarea normelor de tehnica legislativa
Intr-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Insa acest lucru nu este suficient. In lipsa unor norme de tehnica legislativa care sa asigure corectitudinea si obiectivitatea legilor, democratia poate capata sens formal. Inconsistentele, paralelismul legislativ, sau neconcordanta cu realitatea socio-economica sunt cele mai grave erori atribuite unui proces legislativ defectuos.
De aceea amintim ca anul acesta, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr.61/2009, pentru modificarea normelor tehnice legislativa. Publicata in Monitorul Oficial pe 9 iunie 2009, actul normativ „are nefericitul potential de a se califica pe un loc fruntas in ceea ce priveste incalcarea prevederilor legislative convenite cu Uniunea Europeana” se precizeaza in Raportul TI.
TI amintieste ca, in 2007, se sustinea necesitatea elaborarii studiilor de impact „in vederea imbunatatirii calitatii normelor juridice, in scopul alinierii la legislatia Statelor Membre ale Uniunii Europene”, astfel incat sa poata fi anticipate avantajele si dezavantajele diverselor optiuni, permitand alegerea solutiei legislative optime. Tocmai de aceea art. 29 a fost completat la acea data, fiind incuse si studiile de impact in seria documentelor care trebuie sa insoteasca o propunere legislativa.
Astfel, OUG 61/2009, abroga articolul 29 alineatul (1), litera d), care includea obligativitatea realizarii studiilor de impact in cazul proiectelor legislative de mare amploare, precum si posibilitatea modificarii sau abrogarii unui act normativ chiar in perioada scursa de la publicarea sa in Monitorul Oficial pana la intrarea propriu-zisa in vigoare.
Principala consecinta a lipsei studiilor de impact se reflecta in primul rand asupra calitatii legislatiei romanesti, care devine astfel tinta unor modificari repetate, ce creaza confuzii si inconsistente.
Astfel OUG introduce un nou aliniat,(11), care prevede ca”dupa adoptarea lor, in situatii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, dupa caz, abrogate si inainte de data intrarii lor in vigoare.”
„Singura ratiune pentru aceasta reglementare este aceea de a compensa lipsa studiilor de impact, ceea ce va conduce la elaborarea unor acte normative, pentru care ulterior adoptarii, autoritatile constata ca este fie imposibila implementarea, fie aceasta presupune costuri mult prea mari”, constata Raportul TI.
Trebuie sa observam ca adoptarea OUG 61/2009 s-a facut dupa acelasi principiu, al procesului legislativ romanesc: adoptarea circumstantiala, in contextul procesului de adoptare a Codului Civil si Penal.
Din acest punct de vedere, procesul de adoptare a codurilor a suscitat in 2009 numeroase critici din partea societatii civile.
De asemenea, Legea 52/2003 privind transparenta decizionala, care prevede publicarea proiectului de act normativ in varianta finala, cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. In schimb proiectele normative privind codurile au fost trimise Parlamentului, spre adoptare, fara respectarea acestor dispozitii.
In concluzie, lipsa transparentei, lipsa dezbaterilor publice si consultarea cetatenilor, intr-o problema atat de importanta, precum infrastructura juridica a tarii au fost considerate abuzuri ale puterii executive.
Acestea sunt numai o parte a unor aspecte care pot fi dezbatute pe marginea realitatii democratice a institutiilor din Romania. Din pacate, modul de legiferare si guvernare din Romania reduce posibilitatea procedurilor participative si utilizarii mecanismelor de transparenta decizionala si afecteaza capacitatea de mediere si negociere intre partile sociale interesate de propunerile legislative, dar reduce si participarea civica, una dintre cele mai importante componente ale unei democratii.
edina 
Proprietar nationalizat
Comentarii articol (3)