In activitatea pe care o depun (cursuri de instruire), întalnesc tot mai des razboiul psihologic dintre angajat și angajator. Poate este mult spus razboi sau poate este prea putin sus. Chiar si articolele pe care le scriu au o soarta similara. Daca scriu un articol pentru a-i ajuta pe manageri sau angajatii ca arsi si la fel, daca scriu un articol destinat angajatilor, angajatorii sunt nemultumiti. Poate asa e natura umana sau poate ne caracterizeaza pe noi ca natie deoarece avem anumite convingeri care ne limiteaza atat ca anjajati cat si ca angajatori.
Multi dintre angajati isi spun in minte lucruri de genul:
- muncesc pentru a-l imbogati pe sef;
- oricum sunt platit prea putin;
- sefii sunt persoane arogante;
- am o valoare mult prea mare pentru aceasta companie;
- tara este plina de manageri incompetenti.
Angajatorii pe de alta parte isi spun in minte:
- cred ca il platesc prea mult
- daca ma port frumos si-o ia in cap
- el stie doar ca vrea salariul nu si ce cheltuieli am
- nu munceste nici jumatate din timpul in care sta la serviciu.
Lista poate continua pe ambele directii. Mentionez ca nu toti gandesc la fel, sunt insa si exceptii, din punctul meu de vedere. Sper ca aceste exceptii sa devina cat de curand reguli.
Aceasta pozitie conflictuala genereaza ineficienta, frustrare, stres si atmosfera neplacuta. Vreau sa punctez ca acest razboi pshihologic mai mult sau mai putin declarat are repercusiuni care nu fac fericit nici angajatul, nici angajatorul. Am intalnit atat de des aceasta situatie, altfel nu as fi scris acest articol. Am observat si situatii in care lucrurile nu stateau in acest fel, tocmai de aceea cred ca lucrurile pot fi imbunatatite.
Aceasta situatie seamana foarte mult cu Triunghiul Dramatic a lui Stephen Karpman. Astfel in Analiza Tranzactionala sunt identificate 3 roluri care pot fi jucate:
- Persecutorul
- Victima
- Salvatorul
La aceste trei roluri se poate adauga si un al patrulea rol numit Public!
Ar fi multe de discutat privind aceasta abordare, in sensul ca seamana foarte mult cu subiectul abordat. Aceste patru roluri sunt identificate constant in cadrul unui mediu de lucru conflictual. Interesant este ca aceste roluri se schimba permanent, in sensul ca angajatul de exemplu poate sa preia rolul de victima, apoi de persecutor, de public sau poate chiar de salvator. Acest joc functioneaza la intensitate maxima cand sunt prezenti toti jucatorii. Un exemplu poate fi sanctiunea data de un sef (Persecutor) care conduce la victimizarea muncitorului (Victima), urmand ca angajatul sa caute printre colegi, influentatori sau un sindicat, un sprijin (Salvator) si evident intervine Publicul care va juca rolul de spectator. Pe masura ce se amplifica jocul, rolurile se schimba permanent, chiar seful poate deveni Victima si Publicul de exemplu poate deveni salvator. Aceste roluri sunt caracterizate de o dinamica continua. Am expus aceasta perspectiva pentru a intelege mai bine aceste relatii conflictuale. Concluzia e simpla: in noua din zece cazuri aceste jocuri se sfarsesc prost si seaca de energie pozitiva toate partile implicate, fiind necesara o buna bucata de vreme pentru repornirea mecanismului.
Cine este de vina?
Raspunsul unanim al angajatilor este ca angajatorii/sefii sunt de vina, iar pe de alta parte angajatorii spun ca angajatii sunt de vina. Ne putem complace in aceasta situatie aruncand vina pe cealalta parte, in realitate insa ambele parti sunt de vina. O impartire ideala a timpului este: 8 ore la serviciu, 8 ore personal si 8 ore odihna. Sunt totusi opt ore pe care le petrecem la serviciu, o treime din viata de adult, de ce sa nu facem nimic in acest sens? Preferam sa ne victimizam, sa ne invinovatim si sa ne plangem de mila.
Exista solutii?
Raspunsul ferm este da, exista solutii, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu sau lung. Știu ca antreprenorii au in primul rand grija platirii salariilor sau a cheltuielilor curente, la fel cum si angajatii au cheltuielilor lor legate de casa, masina, rate, copii, telefon, etc! Este o relatie angajat-angajator care se poate imbunatati, fiecare parte are nevoile ei. Va propun asadar sa lasam oamenii din noi sa iasa la lumina. Valori precum respect, excelenta, integritate, onestitate, pot fi imbratisate de ambele parti. Propun acest demers intrucat fiecare parte merita mai mult. Poti insa sa primesti mai mult numai daca esti dispus sa oferi mai mult, dar ce-i drept nu-i o garantie.
Ce pot face angajatorii?
1. Sa inteleaga ca lucreaza cu oameni care trebuie respectati ca indivizi
2. Sa manifeste mai multa deschidere fata de propunerile acestora
3. Sa dezvolte potentialul din fiecare angajat
4. Sa scape de convingerile limitatoare enuntate mai sus
5. Sa comunice mai mult cu angajatii
6. Sa renunte la a mai face favoruri nejustificate unora dintre angajati
7. Sa fie corecti si sa se tina de cuvant
8. Sa recompenseze financiar conform meritelor
9. Sa implementeze programe de motivare non financiara
10. Sa sprijine personal si profesional angajatii ori de cate ori este posibil
11. Sa selecteze oamenii care au valori similare companiei
12. Sa fie mai transparenti in ceea ce priveste bugetul de venituri si cheltuieli (macar la modul general)
13. Sa nu jigneasca angajatii
14. in spatele fiecarui comportament, de obiecei se afla o intentie pozitiva! Afla aceasta intentie pozitiva si fii mai tolerat cu angajatii
15. Sa vada jumatatea plina a paharului ori de cate ori este posibil
16. Sa transforme locul de munca intr-un loc in care angajatii vin cu placere si cu zambetul pe buze
17. Sa stimuleze intotdeauna performanta si competenta
18. Sa-si aminteasca destul de des ca este om
Ce pot face angajatii
1. Sa inteleaga ca pot avea un viitor in companie daca reusesc sa aduca plus valoare companiei
2. Sa vorbeasca mai putin si sa faca mai mult
3. Sa renunte la toate convingerile limitatoare enuntate mai sus
4. Sa foloseasca eficient timpul
5. Sa vorbeasca mai putin pe la spate seful sau colegii
6. Sa inteleaga ca in primul rand pentru el munceste si mai apoi pentru companie
7. Sa fie onest in relatia cu sefii si colegii
8. Sa-si caute un alt loc de munca daca munca nu-i este apreciata sau sa-si deschida o afacere pe cont propriu
9. Sa incerce sa gaseasca modalitati placute pentru rezolvarea sarcinilor
10. Sa vada jumatatea plina a paharului ori de cate ori este posibil
11. in spatele fiecarui comportament, de obicei se afla o intentie pozitiva! Afla aceasta intentie pozitiva si fii mai tolerant cu seful sau colegii tai
12. Sa incerce sa aduca un plus valoare atomsferei si locului de munca
Ambele liste pot fi imbunatatite si li se pot adauga lucruri noi. Scuza care ne acuza este ca punem intreaga responsabilitate a comportamentului nostru pe cealalta parte. Este mai comod, asa ne aparam cand nu putem sau nu vrem sa depunem nici un efort pentru a face ceva pentru a imbunatati situatia. Solutia este depunerea unui efort comun de ambele parti. Sa nu ne mintim spunand ca vom depune un efort pentru cealalta parte. Daca suntem dispusi sa facem ceva, atat ca angajati cat si ca angajori, o facem in primul rand pentru noi. Daca nu intelegem ca acest efort este benefic in primul rand pentru noi, efortul nostru va fi in zadar. Putem sa ne bucuram de cele 8 ore petrecute la serviciu cu bunele si cu relele lor. Putem sa zambim mai mult, sa ne bucuram mai mult si sa fim mai toleranti. Acest razboi de care am mentionat mai sus, scoate ce este mai rau din noi, acoperind diamantul din fiecare dintre noi. Acest razboi este in mintea noastra, realitatea poate fi frumoasa. Fiecare angajat sau angajator este un diamant care asteapta sa straluceasca. Permite-ti sa stralucesti!
Poti sa-ti provoci seful sau angajatii printand acest articol si lipindu-l intr-un loc vizibil. Asteapta-te la orice apoi, fii pregatit sa faci fata situatiei pentru ca este o realitate care uneori doare, iar cand vezi scris doare si mai tare. Sa dam totusi o sansa celorlalti dandu-ne o sansa noua, pentru ca meritam mai mult. Poti sa trimiti acest material prin email acolo unde crezi ca poate avea un efect cat te mic. Aproape ca am luat-o ca pe o datorie de-a mea sa incerc sa imbunatatesc acest aspect in Romania, convins fiind ca se poate. Am nevoie doar de ajutorul vostru. Acceptati provocarea? Poate ca nu sau poate ca da, poate nu suntem pregatiti inca sa trecem peste convingerile limitatoare de mai sus.
Cu bucurie si optimism,
Marian Rujoiu
Manager – Trainer Extreme Training, the way to excellence
www.traininguri.ro
www.marian-rujoiu.ro
Comentarii articol (50)