Totul a pornit de la art.7 punctul 2 din Codul fiscal, de pe vremurile in care lumea traia inca intr-o dulce visare fiscala...
EVOLUTIA PRINCIPIULUI RECONSIDERARII UNEI ACTIVITATI INDEPENDENTE CA ACTIVITATE DEPENDENTa
… pe vremea aceea, se intampla prin anul 2007, art.7, Definitii ale termenilor comuni, alin.(1), punctul 2 din Codul fiscal, prevedea, aproape deferent:
”Definitii ale termenilor comuni
(1) in intelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
1. activitate - orice activitate desfasurata de catre o persoana in scopul obtinerii de venit;
2. activitate dependenta - orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare;
3. activitate dependenta la functia de baza - orice activitate dependenta care este declarata astfel de persoana fizica, in
conformitate cu prevederile legii;
4. activitate independenta - orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decat o activitate
dependenta;”.
Pentru ca peste trei ani si jumatate (deferenta sa se transforme in condescendenta), dupa ce mulṭi romani devenisera milionari in euro facand afaceri cu terenuri, nebanuind ca ochiul vigilent al fiscului se va deschide si asupra lor, cerandu-le un TVA pe care nu-l incasasera, ochi trezit de criza care va zgalṭai din temelii mai intai AMERICA – criza sub- prime – apoi Europa, la noi ratacindu-se iniṭial, printre declaraṭiile amagitoare ale” jucatorilor” de top: care recesiune ? nu exista nici o criza, vez’ de treaba ...
sa apara O.U.G. nr. 58/2010 care ”va pune ordine” si in domeniul activitatilor dependente / independente, art.7 , alin.(1), punctul 2.1, capatand dimensiuni epice, paraseste poezia fiscala de la inceputuri si devine aproape prozaic cand precizeaza:
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;
c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;
f) orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii.
2.2. In cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.”
Ordinea pusa a fost ”desavarsita” creand un haos, cu care eram obisnuiti demult in domeniul fiscal, dar care nu ne deranja - nici noi pe el, nici el pe noi - atat in ceea ce priveste reconsiderarea activitatilor independente (PFA, iI, iF, profesii liberale sau
beneficiari ai DDA ( drepturi de autor) ) cat si in ceea ce priveste contributiile individuale datorate de persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente, atata timp cat totul se petrecea pe taram teoretic ( la seminarii, simpozioane etc).
O.U.G. nr. 58/2010, n-a dansat decat o vara, fiind valabila de la 01 iulie 2010 pana la 10 septembrie 2010, urmandu-i o reglementare, ceva mai inteleapta, a Codului fiscal, si anume O.U.G. nr. 82/2010, care reformuleaza punctul 2.1. astfel:
“2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
c) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
d) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit.”
Dar pana atunci apar si normele de aplicare a OUG nr. 58/2010, norme care sunt in vigoare si azi.
Restul il veti afla accesand:
http://www.confisc.ro/index.php/book/show/id/66, consultand cartea care va va lamuri, speram noi, in ceea ce priveste aceasta ”problema” fiscala sensibila, delicata si deloc primavarateca.
Autori: Nicolae Mandoiu si suteu N. Alexandru