Pe furis e mai bine

Nu stiu de ce, nicio guvernare n-a reusit pana acum sa impuna un termen rezonabil pentru dezbaterea publica a proiectelor de acte normative pe care le elaboreaza. Desi legea impune un termen de 30 de zile pentru dezbateri publice, nu cred sa fi intalnit in ultimii ani vreun proiect care sa respecte cu adevarat aceasta regula, mai ales cand vine vorba de modificari in domeniul fiscal.

Pana nu demult, guvernarea domnului Boc ne alinta intre Craciun si Revelion cu ordonante de modificare a Codului Fiscal, insa nici cu actualul Executiv nu mi-e rusine. Si daca luam in considerare ca pana la data la care scriu articolul acesta, Codul Fiscal a fost modificat de “doar” 18 ori in 2012, atunci nu ne mai ajung zilele unui an pentru atatea dezbateri publice.

Iata cum ar trebui sa stea (de fapt) lucrurile:

„Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ”.

Mai mult, la publicarea anuntului, autoritatea administratiei publice ar trebui sa stabileasca o perioada de cel putin 10 zile pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. Cat de mult tine cont insa institutia, oricare ar fi ea, de opiniile sau propunerile inainte in acest context? Aproape deloc.

Si am discutat cu multi specialisti in fiscalitate chemati la Finante sa dezbata diverse modificari ale legislatiei. Cum se desfasurau lucrurile? Veni, vidi si ... la revedere. Caci nimeni din minister nu tinea vreodata cont de propunerile inainte de specialisti, urmand regula: spun ca tine, fac ca mine. Si uite asa ne trezim zilnic cu alta enormitate in Codul Fiscal, ce culmea, este zamislita de minti teoretice, nicidecum de oameni care vin cu experienta din practica.

Ideea acestui material a venit dupa ce, in mai putin 2 saptamani de la lansarea in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Finantelor, ne-am trezit ca Executivul a si adoptat cele doua proiecte de ordonanta prin care s-a modificat Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala. Si va asigur ca nu vorbim de modificari banale, ci de noi reguli extrem de importante, cu impact pentru toti contribuabilii.
 
Si nici macar nu avem cum sa ne ferim de astfel de situatii, desi asa cum am spus si mai sus, exista o lege care sa reglementeze procesul de transparenta decizionala in cadrul insitutiilor publice din Romania.

„Orice persoana care se considera vatamata in drepturile sale, prevazute de prezenta lege, poate face plangere in conditiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004. Plangerea si recursul se judeca in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru”

Si daca fac plangere cu ce ma ajuta? Si daca vreodata o instutie ajunge sa fie amendata pentru nerespectarea acestor prevederi, ce satisfactie voi avea cand stiu ca tot din banii de la bugetul de stat (banii contribuabililor) va fi platita amenda?

Mai mult, pot sa merg linistit sa contest in instanta un act normativ care nu a fost supus dezbaterii publice, insa n-am nicio garantie ca verdictul va fi in favoarea mea, desi legea impune dezbatere publica pentru orice proiect de lege. Pana la urma, tot la mana judecatorului voi fi.

Un studiu al Academiei de Advocacy, lansat la inceputul acestui an, arata ca “legile care asigura transparenta decizionala a autoritatilor publice din Romania sunt sistematic si masiv incalcate, la toate nivelurile – national, judetean si local”.

„Situatia este extrem de ingrijoratoare. Nerespectarea acestor legi afecteaza insasi substanta democratiei participative pe care ne straduim sa o construim in Romania. Fara o aplicare consecventa, in care sa se combine decizia politica si competenta profesionala, astfel de legi raman litera moarta. Si de aceea striga oamenii in strada ca vor sa fie luati in seama”, spunea Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy.
__________

P.S.
Spre comparatie, incepand cu 1 ianuarie 2012, Comisia Europeana ofera un termen de cel putin 12 saptamani organizatiilor nonguvernamentale, pentru a formula observatii cu privire la proiectele de noi politici si acte legislative. Termenul a fost extins fata de cel anterior, care era de 8 saptamani.