Potrivit unei discutii publicate in Forumul AvocatNet.ro, un angajat care nu si-a primit drepturile salariale poate sa depuna o sesizare la inspectoratul teritorial de munca in raza caruia angajatorul isi are sediu social.
Cum trebuie sesizat ITM
Avocatul Andreea Suteu de la casa avocatura Ionescu si Sava, a explicat, la o solicitare mai veche a AvocatNet.ro, ca salariatii pot sesiza Inspectia muncii si/sau Inspectoratul teritorial de munca de la domiciliul lor direct sau in scris (prin posta sau e-mail), aceasta operatiune fiind scutita de orice fel de taxa.
"Sesizarea va trebui sa contina numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exacta, date de identificare ale angajatorului si a locatiilor in care acesta isi desfasoara activitatea. Referirile la date, trebuie sa cuprinda ziua, luna si anul, informatiile trebuie sa fie concise, iar solicitarile precizate clar", a precizat avocatul contactat de noi.
La depunerea sesizarii, angajatii nu trebuie sa prezinte niciun fel de dovezi pentru ca autoritatile vor controla angajatorul, urmand sa-i solicite acestuia toate informatiile sau documentele pe care le considera necesare pentru rezolvarea cererii salariatului.
"In cazul sesizarii adresata Inspectiei muncii sau Inspectoratului teritorial de munca, autoritatile sesizate urmeaza a veni in control la respectivul angajator pentru a verifica respectarea de care acesta a legislatiei muncii, precum si acordarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor fata de salariati.
Cu ocazia controlului, se vor solicita conducerii angajatorului, documentele si informatiile necesare, se vor procura dovezi, se vor efectua investigatii, urmand sa dispuna masurile pe care le considera necesare, inclusiv constatarea contraventiilor si aplicare de sanctiuni contraventionale", explica avocatul Andreea Suteu.
Angajatii care depun o astfel de reclamatie la ITM nu trebuie sa isi faca griji despre repercursiuni pentru ca, potrivit legii, aceste sesizari sunt beneficiaza de confidentialitate, nefiind dezvaluit angajatorului motivul controlului.
Consilierul juridic din Forumul AvocatNet.ro a explicat in cadrul discutiei amintite ca ITM-ul va constata incalcarea legislatiei muncii si va putea sanctiona cu avertisment sau cu amenda pe angajator, insa nu-l poate obliga pe acesta sa plateasca salariile restante.
Salariatii neplatiti la timp pot sa-si dea in judecata patronul
Pe langa sesizarea ITM, angajatii mai au la dispozitie si o alta solutie: un proces cu angajatorul. Astfel, ei pot depune o cerere de chemare in judecata a angajatorului, la instanta de judecata de la domiciliu, aceasta fiind singura autoritate in stat care il poate obliga pe angajator sa plateasca salariile restante, potrivit consilierului juridic din Forumul AvocatNet.ro. Actiunea se depune la Tribunalul in a carui raza salariatul isi are domiciliul sau locul de munca , in termen de 3 ani de la data la care angajatorul ar fi trebuit sa achite salariul.
Potrivit avocatului Andreea Suteu, cererea de chemare in judecata a angajatorului trebuie sa contina numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii, numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces (in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional), obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului (atunci cand pretuirea este cu putinta), motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea, precum si dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere si semnatura.
Andreea Suteu a aratat ca in cazul litigiilor de munca nu se platesc taxe de timbru si nici nu se aplica timbru judiciar.
Totusi, cheltuieli vor exista pentru angajati, daca vor fi reprezentati de un avocat, pentru ca trebuie sa achite onorariul pe care acesta il percepe. In situatia in care angajatul va avea castig de cauza la finalul procesului, onorariul avocatului va fi suportat de partea adversa. Totusi, in cazul in care angajatul pierde, pe langa onorariul avocatului care il reprezinta, salariatul va fi obligat sa plateasca si avocatul care il reprezinta in instanta pe angajator.
Dupa depunerea cererii de chemare in judecata, explica avocatul Andreea Suteu, se acorda termen pentru judecarea ei, procesul urmand sa isi continue cursul firesc: citarea partilor, administrarea probelor si punerea concluziilor.
Andreea Suteu subliniaza ca pentru litigiile de munca hotararea primei instante este executorie de drept.
Avocatul avertizeaza ca, in cazul proceselor cu angajatorii, salariatii se pot astepta la diferite abuzuri din partea angajatorului, care in cele mai multe dintre situatii, nu pot fi evitate.
Medierea, o alta solutie posibila
Angajatul care nu si-a primit salariul mai are la dispozitie si solutia medierii, procedura care se bazeaza pe cooperarea partilor si utilizarea, de catre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere.
Consilierul juridic din Forumul AvocatNet.ro a precizat in cadrul discutiei ca medierea conflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata), cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri).
Potrivit dispozitiilor din Legea medierii, partile care vor sa isi rezolve un litigiu prin mediere au dreptul sa isi aleaga in mod liber mediatorul, iar procedura poate fi realizata chiar si de catre mai multi mediatori.
Partile aflate in conflict se pot prezenta impreuna la mediator. In cazul in care se prezinta numai una dintre parti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte parti invitatia scrisa, in vederea informarii si acceptarii medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii textului. Partea solicitanta va furniza mediatorului datele necesare contactarii celeilalte parti. In cazul imposibilitatii de prezentare a vreuneia dintre partile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o noua data in vederea informarii si acceptarii medierii. In cazul acceptarii medierii, partile in disputa si mediatorul vor semna contractul de mediere.
Atentie! Este interzisa desfasurarea sedintelor de mediere inainte de incheierea contractului de mediere intre mediator, pe de o parte, si partile aflate in conflict, pe de alta parte
Medierea are loc de obicei la sediul mediatorului, insa se poate stabili, de comun acord cu partile, si un alt loc de desfasurare a discutiilor.
Trebuie sa stiti ca in general sustinerile facute pe parcursul medierii de catre partile aflate in conflict, precum si de catre mediator au caracter confidential fata de terti si nu pot fi folosite ca probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale.
Daca partile aflate in conflict ajung la o intelegere, mediatorul poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura privata.
Litigantii pot solicita unui notar sa le autentifice acordul sau pot cere unei instante de judecata sa dea o hotarare care sa le consfinteasca intelegerea.
Conflictul poate fi solutionat prin mediere, chiar daca exista deja un proces cu aceasta speta pe rolul unei instante. In acest caz, procesul va fi suspendat pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere.
Daca litigiul este rezolvat prin mediere, instanta va pronunta o hotarare care sa consfinteasca acordul partilor.
In situatia in care conflictul nu este solutionat prin mediere, cererea de repunere pe rol a procesului este scutita de taxa judiciara de timbru.