Exista, dar lipseste cu desavarsire

Ma intristeaza sa constat ca nu mai putem sa dezbatem o idee. Iar cand spun dezbatere ma refer la discutia argumentata, orientata catre gasirea unei solutii comune sau identificarea unei realitati, nu la certurile in care interlocutorii se pozitioneaza ca adversari, singurul lor scop fiind sa isi impuna ideile cu care au pornit in discutie, iesind  astfel “invingatori”.

Avocatul Dan Cristea, pledant in litigii si arbitraje internationale, a descris foarte precis, intr-un articol publicat pe contributors.ro, cultura dezbaterii la romani: „Fiind o galceava, nu o discutie, dezbaterea la romani are un scop distructiv, iar nu unul constructiv, precum de cele mai multe ori in vest. La noi, dezbaterea presupune dusmanie, adversitate continua, ura fata de interlocutor. Cand pregateam grupe de liceeni pentru dezbateri, unul dintre cele mai grele lucruri pe care le aveam de facut era sa ii conving ca e in regula ca uneori sa fie pur si simplu de acord cu adversarul, ca pentru a convinge un juriu nu trebuie dovedita ca gresita orice idee a partii oponente.

Dan Cristea mai scrie: „Mai grav, insa, dezbaterile noastre isi propun drept scop final satisfactia personala, nicidecum identificarea unei solutii comun agreate, ori aflarea adevarului.  Observatia n-ar trebui sa fie suprinzatoare: finalitatea unei galcevi e dovedirea adversarului, nu imbunatirea mediului  pe care il imparti cu el […] Altfel spus, dezbaterea romaneasca nu permite concesii.  Ea presupune parjolitul holdelor si otravitul fantanilor, nicidecum posibile, vai mie!, empatii argumentate. Orice consens cu o idee a oponentului reprezinta un esec, o slabiciune, caci nimeni nu sta sa analizeze fondul respectivei concesii.  Teama acordului cu adversarul este intr-atat de mare, incat uneori vorbitorul va reformula in alte cuvinte exact aceeasi idee a interlocutorului sau, doar pentru a nu admite un eventual acord.”.

Vinovatii de felul in care a ajuns nivelul dezbaterii? N-ar strica sa-i gasim si nici nu cred ca ar fi asa de greu. Totusi mai constructiv mi se pare sa incercam sa gasim solutii pentru a ameliora macar starea de fapt. Caci dezbaterea e vitala pentru o societate sanatoasa: e un semn ca gandim si comunicam, ca ne indoim, ca suntem liberi sa alegem, ca iubim adevarul si il cautam.

Eu va propun astazi o solutie simpla: sa schitam impreuna cateva reguli de baza care definesc un dialog real – acele cateva indicatii care fac dintr-o galceava o dezbatere. Poate nu o sa schimbam lucurile numai cu atat, insa trebuie sa incepem de undeva.

In dezbatere nu exista atacuri la persoana. Dezbaterile se bazeaza pe opinii argumentate si nu pe comentarii la adresa interlocutorului. Intr-un dialog combatem ideea, nu omul.

Fii pregatit sa nu ai mereu dreptate. Daca pornesti deschis intr-un dialog si chiar vrei sa dezbati o anumita idee, trebuie sa accepti ca pot exista argumente care sa te convinga sa renunti la pozitia pe care o ai acum. Daca ai decis dinainte care ti-e pozitia si esti sigur ca nu vrei sa te razgandesti, o discutie nu ar fi decat o pierdere de timp.

Respecta opinia celuilalt, chiar daca difera de a ta. Ai tot dreptul sa iti exprimi parerea, insa trebuie sa o faci fara a jigni interlocutorul. Nu incerca sa ai mereu dreptate, fara sa accepti ca punctul tau de vedere ar putea fi eronat.

Evita replicile categorice care blocheaza conversatia si nu ii mai permit celuilalt sa intervina. "Nici vorba!", "Te inseli", sunt doar cateva dintre replicile pe care ar trebui sa le evitati intr-un dialog civilizat

Dezbate un singur argument si du-l pana la capat inainte de a trece la urmatorul. Odata inceput un argument, acesta trebuie urmarit si discutat pana la capat. Nu turui zeci de opinii, ci da-i intelocutorului posibilitatea sa dezbateti pe rand fiecare argument, exact atunci cand el e pus in discutie.

Afirmatiile care nu sunt sustinute de dovezi nu sunt argumente. Fiecare afirmatie pe care o faci intr-o dezbatere trebuie sa fie argumentata si dovedita, astfel incat sa iti justifice pozitia pe care ti-ai asumat-o in cadrul discutiei. „Asa vreau eu” sau „asa mi se pare mie” nu sunt argumente, ci sunt doar niste afirmatii care transforma dezbaterea intr-o discutie subiectiva, unde totul este relativ si nu exista nicio opinie „mai” corecta decat o alta.

Nu intrerupe pe cineva cand vorbeste. Aceasta este una dintre regulile elementare si de bun simt care se aplica pentru orice coversatie. Oricat de interesant ar fi ceea ce vrei sa spui, trebuie sa ai rabdare ca cel care vorbeste sa isi incheie interventia.

Nu vorbi numai tu. Nu monopoliza discutia, fara a le lasa si celorlalti parteneri de conversatie posibilitatea sa intervina. Nu degeaba se spune ca avem doua urechi si numai o singura gura, ceea ce inseamna ca ar trebui sa ascultam de doua ori mai mai mult decat vorbim.

Foloseste tonul si volumul potrivit. In orice conversatie trebuie sa vorbesti suficient de tare cat sa fii auzit, insa nici prea tare astfel incat sa ii deranjezi pe ceilalti. Dezbaterea nu e o cearta, iar tonul ridicat nu este un argument.

Lista regulilor este deschisa, asa ca astept si opiniile voastre (argumentate). Nu uitati ca dezbatem! :)