Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va avea o noua sigla din 1 ianuarie 2014, iar structurile subordonate, infiintate in urma reorganizarii incepute in iunie 2013, vor avea sigle specifice. Este vorba despre Directia Generala Antifrauda Fiscala (care a absorbit Garda financiara si Autoritatea Nationala a Vamilor), Directia Generala a Vamilor si Directiile Generale Regionale.
Astfel, pentru intreaga institutie simbolul este un scut de culoare albastra:
De asemenea, pentru fiecare structura se schimba simbolul prin care este definita competenta structurii respective.
Mai exact, pentru Directia Generala Antifrauda Fiscala simbolul consta intr-un profil cap de acvila:
In cazul Directiei Generale a Vamilor, logotipului ii este asociat simbolul astrologic al comertului constand intr-un baston inaripat cu doi serpi incolaciti in jurul lui:
Simbolul Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili este reprezentat printr-o serie de trei trapeze dreptunghice dispuse vertical si paralel:
Pentru Directiile Generale Regionale ale Finantelor Publice a fost adoptat ca simbol conturul hartii Romaniei, in culoare albastra, cu evidentierea de culoare alba a competentei teritoriale a unitatii respective:
Prin reorganizare, s-au infiintat opt directii generale regionale ale finantelor publice
Schimbarea identitatii Fiscului face parte dintr-un amplu proces de reorganizare, demarat in iunie 2013 si reglementat prin OUG nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de administrare fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389, din 29 iunie 2013.
Printre cele mai importante modificari operate de actul normativ s-a numarat desfiintarea celor 42 de directii generale judetene a finantelor publice, in locul acestora fiind infiintate 8 directiile generale regionale ale finantelor publice, institutii publice cu personalitate juridica, a caror arie de competenta corespunde regiunilor de dezvoltare.
Practic, noile directii regionale au fost infiintate prin transformarea directiilor generale a finantelor publice dintr-un judet, prin fuziunea prin absorbtie a celorlalte directii generale judetene ale finantelor publice din aria de competenta.
Acest lucru a insemnat comasarea celor 42 de structuri la nivel national, in 8 directii generale regionale, in functie de regiunile de dezvoltare ale Romaniei:
- Regiunea de Dezvoltare Nord-Est - care grupeaza judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui.
- Regiunea de Dezvoltare Sud-Est - care grupeaza judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea.
- Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia - care grupeaza judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman.
- Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia - care grupeaza judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.
- Regiunea de Dezvoltare Vest - care grupeaza judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis.
- Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest - care grupeaza judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures.
- Regiunea de Dezvoltare Centru - care grupeaza judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.
- Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov - care grupeaza municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.
Pentru a pune in aplicare reorganizarea entitatilor din subordinea Fiscului, guvernantii au adoptat HG nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea ANAF, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 473, din 30 iulie 2013.
Astfel, potrivit acestui act normativ a fost creat un nou palier ierarhic la nivel teritorial, concentrat in 8 directii generale regionale al caror sediu a fost stabilit in Iasi, Galati, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov, Bucuresti.
Motivele alegerii acestor orase au fost ponderea economica semnificativa a municipiilor, nivelul realizat al veniturilor bugetare si numarul de contribuabili ridicate, precum si criteriul geografic, au explicat in vara lui 2013 reprezentantii Ministerului Finantelor (MFP).
De asemenea, ca urmare a infiintarii celor 8 directii generale regionale ale finantelor publice, toate unitatile fiscale din tara au fost reorganizate, astfel incat sa apartina uneia dintre noile directii regionale. Despre noua structura teritoriala a autoritatilor fiscale AvocatNet.ro a scris pe larg AICI.
Garda financiara, inlocuita cu Directia Generala Antifrauda Fiscala
Pe langa desfiintarea finantelor publice locale, OUG nr. 74/2013 a stabilit reorganizarea Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor ca structuri fara personalitate juridica in cadrul ANAF, atributiile celor doua structuri fiind preluate de un nou organism, Directia Generala Antifrauda Fiscala.
Mai exact, Autoritatea Nationala a Vamilor si Garda financiara au fost preluate prin absorbtie de Directia Generala Antifrauda Fiscala. Noua entitate este o structura fara personalitate juridica, cu atributii de combatere a actelor si faptelor de frauda si evaziune fiscala, in cadrul careia functioneaza directii regionale antifrauda fiscala, conduse de inspectori generali adjuncti antifrauda.
Sediul structurilor regionale antifrauda a fost stabilit in Suceava, Constanta, Alexandria, Targu-Jiu, Deva, Oradea, Sibiu, Bucuresti, pentru ca aceste localitati fac parte din zone care prezinta riscuri ridicate de evaziune fiscala sau sunt zone limitrofe frontierelor, conform guvernantilor.
Important! HG nr. 520/2013 a reglementat si infiintarea Directiei generale a vamilor, condusa de un director general aflat in subordinea vicepresedintelui ANAF care coordoneaza Directia generala antifrauda fiscala. Directia generala a vamilor coordoneaza si indruma activitatea birourilor vamale de frontiera si primeste toate raportarile din partea acestora, se mentioneaza in actul normativ.
Atributiile inspectorilor antifrauda
Potrivit HG nr. 520/2013, in cadrul Directiei generale antifrauda fiscala lucreaza inspectorii antifrauda fiscala, i-au inlocuit pe comisarii Garzii financiare.
Acesti inspectori, cu exceptia celor din cadrul Directiei de combatere a fraudelor fiscale, desfasoara:
- operatiuni de control curent – acestea se executa operativ si inopinat, pe baza legitimatiei de control, a insignei si a ordinului de serviciu permanent. Aceste verificari pot fi facute in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii ori se desfasoara activitati comerciale, pentru prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de legea romana sau cea comunitara;
- operatiuni de control tematic – acestea se executa in baza legitimatiei de control, a insignei si a ordinului de control tematic prin care se stabilesc obiectivele de verificat, entitatile supuse controlului, perioada asupra careia se efectueaza verificarea, durata si momentul declansarii.
Potrivit aceluiasi document, la orice actiune de control participa minimum doi inspectori antifrauda.
Pe langa operatiunile de control, inspectorii antifrauda fiscala, in indeplinirea atributiilor, au dreptul sa desfasoare o serie de activitati specifice. Conform OUG nr. 74/2013, acestia pot:
- sa verifice respectarea reglementarilor legale privind circulatia marfurilor pe drumurile publice, pe cai ferate si fluviale, in porturi, gari, autogari, aeroporturi, interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, antrepozite, precum si in alte locuri in care se desfasoara activitati economice;
- sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor si sa aplice sigilii pentru asigurarea integritatii bunurilor;
- sa confiste bunurile a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale ori prestari de servicii nelegale si sa ridice documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau a infractiunilor;
- sa dispuna luarea masurilor asiguratorii ori de cate ori exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda, sa isi instraineze ori sa isi risipeasca patrimoniul, iar daca in desfasurarea activitatii specifice constata imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul evaziunii fiscale, sa sesizeze organele de urmarire penala;
- sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor entitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in savarsirea faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala constatate si sa solicite acestora explicatii scrise;
- sa retina documente, sa solicite copii certificate de pe documentele originale, sa preleveze probe, esantioane, mostre si alte asemenea specimene si sa solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizarii actului de control.
- sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare;
- sa aplice masurile prevazute de normele legale, sa verifice din punct de vedere fiscal, sa documenteze, sa intocmeasca acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificarilor, sa aplice masurile prevazute de normele legale si sa sesizeze organele competente in vederea valorificarii constatarilor;
- sa opreasca mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de insotire a bunurilor si persoanelor transportate;
- sa solicite date sau documente, de la orice entitate privata si/sau publica, in scopul instrumentarii si fundamentarii constatarilor cu privire la savarsirea unor fapte care contravin legislatiei in vigoare in domeniul financiar fiscal si vamal;
- in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele de aparare din dotare, in conditiile legii;
- sa utilizeze mijloacele auto purtand insemne si dispozitive de avertizare sonore si luminoase specifice, in conditiile legii;
- sa constituie si sa utilizeze baze de date, inclusiv ale altor institutii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infractiunilor economico-financiare si a altor fapte ilicite in domeniul fiscal si vamal.
- sa efectueze verificari necesare prevenirii si descoperirii faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala.
In activitatile de control pe care le desfasoara, inspectorii antifrauda folosesc sigilii personalizate, documente specifice si poarta uniforme diferite in functie de anotimp.
Numirea personalului in cadrul Directiei antifrauda fiscala s-a realizat pe baza de concurs sau examen. Astfel, concursul pentru ocuparea functiilor de inspector antifrauda fiscala s-a desfasurat in perioada octombrie-noiembrie 2013, fiind disponibile 1181 de locuri in cadrul Directiei antifrauda fiscala, din care 280 la Directia de combatere a fraudelor.
Potrivit declaratiilor din luna noiembrie 2013 ale lui Octavian Deaconu, secretar general al ANAF, pana la acea data Fiscul recrutase 850 de inspectori in urma concursului organizat. Totusi, posturile ramase vacante urmeaza sa fie completate in primavara anului 2014, a mai precizat oficialul la acea data.
Despre localitatile care au inspectori antifrauda fiscala puteti citi in acest material.
De ce a fost nevoie de reorganizarea ANAF?
Restructurarea ANAF a reprezentat o preconditie pentru implementarea "Proiectului de modernizare a administratiei fiscale", proiect pentru care s-a semnat un acord de imprumut cu Banca Mondiala in valoare de 70 de milioane de euro in data de 8 mai 2013.
In cadrul acestui proiect s-a realizat o analiza interna, in urma careia au fost identificate mai multe puncte slabe ale ANAF, printre care costurile ridicate de administrare a structurii organizatorice.
In plus, inainte de restructurare personalul era distribuit ineficient intre diferitele activitati ale administratiei fiscale, precum si intre diferite unitati de la nivel teritorial, adica nu se respecta, de la un judet la altul, aceeasi proportie intre numarul de personal alocat si numarul de contribuabili administrati sau veniturile realizate.