Otilia Caloian: Tot timpul mi-am dorit sa am de-a face cu oameni mai buni ca mine

A absolvit Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Facultatea de Finante Banci si un Master in Sociologie. Are 31 de ani, este casatorita de 7 ani si are un baietel de 3 ani si jumatate. 

"Sunt pasionata de calatorii si de fotbal. Am ratat Campionatul de Fotbal din 2010 pentru ca eram insarcinata cu David si o sa-l ratez si pe cel din Brazilia, fiind din nou gravida. Peste doi ani, insa, la Campionatul European din 2016, ma mut cel putin o luna in Franta – sa calatoresc si sa merg la meciuri, in acelasi timp", mi-a declarat Otilia Caloian, fost jurnalist, actualmente designer floral si antreprenor. 

--

A fost greu sa renunti la jurnalism, dupa 10 ani de practica in acest domeniu? Ai simtit lipsa unui ritm alert, in permanenta cautare de subiecte?
Otilia Caloian: Oh, da... Renuntarea la cariera de jurnalist a fost una dintre cele mai grele decizii pe care le-am luat vreodata.  Din fericire, si acum traiesc tot intr-un ritm alert, poate cateodata mult prea alert, deci nu ma pot plange de plictiseala. Si acum, cand aud cate ceva interesant, cate o informatie care poate ajunge o stire, imi sun fostii colegi sa le dau idei de subiecte. Nu pot renunta definitiv la presa, care e un microb de care nu voi mai putea scapa niciodata. Din fericire.

Ce ti-a placut cel mai mult in presa si ce nu ti-a placut?
Otilia Caloian: Cel mai mult mi-a placut competitia pe care o purtam intre publicatii. Sa fim noi mereu primii care dau informatia, sa fim noi cei care avem exclusivitatea, noua sa ne acorde interviu celebritatea X si nu ziarului concurent. Dintotdeaua mi-au placut competitiile si m-am luat la intrecere numai cu persoane si cu entitati mai valoroase decat mine. Mi-am ridicat mereu stacheta. Totodata, imi placea foarte mult munca de echipa. Mergeam pe teren cu un fotoreporter, cu un sofer, poate si cu inca un alt reporter. Doamne, cat de frumoase si de amuzante erau deplasarile!

Fiind foarte activa, ma plictiseam stand in redactie si, cel putin o data pe saptamana, imi gaseam subiecte in afara Bucurestiului si plecam pe teren. Ba in mijlocul unui focar de gripa aviara, ba in mijlocul campului, la treierat, ba la nu stiu ce festival de clatite, ba pe varful muntelui, ba la Paris sa fac un interviu cu directorul unei mari companii multinationale. Tot timpul aveam bagajul facut si eram pe picior de pornire spre reportaje noi.

Povesteste-mi o amintire frumoasa si una neplacuta din perioada in care lucrai in presa.
Otilia Caloian: Cea mai frumoasa amintire din viata mea de jurnalist a fost participarea la Finala Campionatului European de Fotbal dintre Spania si Germania, din 2008. De mica imi dorisem sa particip la o astfel de finala, iar atunci mi s-a indeplinit visul. Era sa fac infarct de emotii cand m-am vazut, in sfarsit, pe stadionul din Viena. 

Exeprientele urate au fost mai putine. Imi amintesc de perioada cand ni se intarziau salariile, cand era Ajunul Craciunului si noi asteptam in redactie ca patronul sa vireze banii. La fel de rau a fost si cand a inceput criza financiara si a inceput sa disponibilizeze foarte multi oameni. Am suferit pentru fiecare coleg care era concediat. Am suferit si cand am avut o sefa care nici nu terminase facultatea si care nu se pricepea absolut deloc nici la presa si nici la finante (eu eram jurnalist de business), dar care avea o rautate nativa, cred, iesita din comun.

Care ar fi, in opinia ta, punctele slabe ale jurnalismului in Romania, de ce nu se mai face presa de calitate?
Otilia Caloian: Din cauza celor care conduc presa, a "vrajitorilor de moguli". Exista doua-trei gasti de baieti care au luat toate trusturile de presa la rand si le-au adus in pragul falimentului. Au venit cu strategii copiate de la trusturile imense din strainatate, cu vorba multa si dulce, imbracati la patru ace in costume de mii de euro, i-au fascinat pe patronii de presa, care le-au incredintat publicatiile pentru a le conduce.

Au avut pe mana bugete de zeci de milioane de euro, au infiintat pe langa publicatiile importante o multitudine de alte publicatii "capusa", neprofitabile, au angajat manageri care n-au avut niciodata de-a face cu presa pe salarii de zeci de mii de euro. La un moment dat, la ultimul trust de presa unde am lucrat, cred ca erau mai multi manageri decat jurnalisti. Se concediau reporteri, in timp ce se angajau manageri care plecau in teambuilding-uri in Brazilia, Australia sau Tanzania. Din cauza aceasta, presa a ajuns unde a ajuns. Multi dintre jurnalistii valorosi au renuntat si au devenit freelanceri sau s-au angajat in firme de PR.

Desi aveai o cariera de succes deja, ai decis sa renunti si sa incepi un proiect propriu. Ce te-a determinat sa pornesti din nou de la zero?
Otilia Caloian: Am ramas insarcinata exact cand presa a inceput sa se clatine, cand au inceput concedierile. Am stat doi ani acasa, timp in care mi-am inceput business-ul in care activez si acum – floraria online florifrumoase.ro. Dupa ce au trecut cei doi ani si a trebuit sa ma intorc in presa, mi-am dat seama ca nu mai am timp sa merg la redactie sase zile din sapte, minimum zece ore pe zi.

Imi deschisesem floraria online, incepuse sa mearga bine, sa am clienti buni, nu-mi venea sa renunt la ei. Am pus in balanta ce e mai important pentru mine: sa stau aproape non stop plecata de acasa si sa imi vad copilul o data pe saptamana sau sa petrec mai mult timp alaturi de David, baietelul meu, si sa fiu propria mea sefa, intr-o afacere cu parfum de frezii, trandafiri si orhidee. Am ales antreprenoriatul.

De unde pasiunea pentru flori? Ai urmat vreun curs in acest sens?
Otilia Caloian: Tot timpul mi-au placut florile si mi-am dorit sa am o florarie. Mereu ma gandeam ca daca am flori de calitate si toate ustensilele si accesoriile necesare si mai ma si duce putin capul, pot sa creez si eu aranjamente florale. Asa a si fost. Intre timp, m-am si specializat si am urmat mai multe cursuri de designer floral. Si nu vreau sa ma opresc aici. La anul, o sa ma duc la specializare si in Olanda, ca sa invat direct de la sursa arta florala.

Cum ti-a venit ideea deschiderii unei florarii online? De ce nu si una stradala?
Otilia Caloian: M-am gandit de multe ori sa deschid o florarie stradala si nu mi-a iesit suficient de profitabila nici macar pe hartie. Asta pentru ca eu nu-mi doresc o florarie in Berceni sau in Pantelimon. Eu mi-as dori in Dorobanti, in Cotroceni, pe Calea Victoriei, in Primaverii. Si, cum, in acele zone, chiria unui spatiu comercial bun sare lejer de 2.000 de euro pe luna, am mai adaugat si costurile cu angajatii, cu florile care se strica si pe care le pierzi si mi-au iesit niste cheltuieli mult prea mari, care nu pot fi acoperite cu usurinta. Din aceste motive, am renuntat la ideea unei florarii stradale. Pe online e putin mai simplu, pentru ca nu lucrez cu stocuri si cumpar flori doar in functie de comenzi. De asemenea, chiria atelierului unde cream aranjamentele florale este mult mai mica.

Revenind la intrebarea "de unde mi-a venit ideea". Ei bine, mi-a venit dupa ce am primit la nastere foarte multe aranjamente florale impresionante, create de anumite florarii online din Bucuresti. Pur si simplu, mi-a venit brusc pofta de a lucra si eu cu flori, de a livra si eu bucurie si fericire prin intermediul florilor.

Cum a fost perioada de inceput, tranzitia de la jurnalism si program de munca fix, la o afacere cu flori, cu un orar flexibil?
Otilia Caloian: A fost destul de greu si este un pic mai greu acum. Dupa parerea mea, este mult mai usor sa fii angajat decat angajator. Ai mult mai putine griji. Stiti vorba "timpul trece, leafa merge". Ei bine, ca angajator, trebuie sa gasesti solutii sa dai leafa angajatilor chiar si in luni aproape moarte, cand vanzarile de flori sunt foarte slabe.

Ce crezi ca a contat cel mai mult atunci cand ai luat decizia de a pune bazele propriului business?
Otilia Caloian: Nu mai suportam, intr-un fel, sa fiu condusa de oameni mai slab pregatiti decat mine. Ma saturasem sa am de-a face cu oameni care nu stiau ce e inflatia sau care nu reuseau sa faca diferenta intre capital social si cifra de afaceri. Tot timpul mi-am dorit sa am de-a face cu oameni mai destepti ca mine, dar nu am avut mereu norocul acesta. Faptul ca deveneam propriul meu sef, ca nu mai asteptam sa primesc un salariu de la o luna la alta si ca aveam mai mult timp liber au fost principalele lucruri care m-au determinat sa imi lansez propriul business.

Nu ti-a fost teama de esec? Florarii intalnim peste tot.
Otilia Caloian: Niciodata! Intalnim florarii si florarese peste tot, dar designeri florali adevarati si creatii adevarate nu gasesti la tot pasul. La colt de strada nu veti gasi niciodata structuri din flori, aranjamente cu sute de flori, ursuleti, pisicute sau catelusi din flori. La fel cum nici la noi nu veti vedea absolut niciodata ambalaje din celofane sclipitoare si tipatoare, funde din rafie sau cosuri ieftine, de cea mai proasta calitate. Asa cum va spuneam, competitia ma incita tot timpul. Si mie imi place sa intru in competitii cu firme importante, mult mai mari decat noi, pe care le am ca exemplu si pe care doresc sa le ajung in viitor. 

Care sunt planurile pe viitor, ce mai urmeaza?
Otilia Caloian: A trecut deja un an de cand ne-am extins de la stadiul de florarie online, la cel de agentie organizatoare de evenimente, dand nastere brandului Jolies Events. Totul a venit din dorinta de a putea oferi clientilor absolut to ce au nevoie, de a le putea indeplini toate dorintele. Acum organizam evenimente corporate sau private, precum nunti si botezuri, de la A la Z.

Pentru urmatorii trei ani, intentionez sa investesc foarte mult in largirea recuzitei de la Jolies Events, prin achizitia de mobilier sau accesorii necesare organizarii evenimentelor cu stil. Un alt plan de viitor este inaugurarea unui ballroom, unde sa organizez cele mai frumoase evenimente. Acesta este deocamdata doar la stadiul de proiect si sper din tot sufletul sa se concretizeze in maximum doi ani.

Ce sfat ai da unui om care vrea sa porneasca un business?
Otilia Caloian: Sa fie prudent, dar sa nu-i fie frica de nimic in acelasi timp si sa nu faca niciodata rabat de la calitate.

Portret in cuvinte

• Pastrez ... absolut orice, toate amintirile.
• Mi-as dori ... sa locuiesc intr-o tara mai civilizata.
• Nu stiu de ce ma tem cel mai putin, dar stiu sigur ca de moarte ma tem cel mai mult pe lumea asta.
• Niciodata nu voi renunta ... sa iubesc.
• Daca viata mea ar fi o carte autobiografica, atunci i-as pune titlul ... "Din pasiune pentru frumos"
• Daca as fi putut sa imi aleg o alta meserie, atunci aceea ar fi fost ... cea de arhitect.
• Nu regret ... absolut nimic din tot ce am facut vreodata. Regret lucrurile pe care nu le-am facut.
• Visez ... sa ajung in Top "Forbes" si sa apuc ziua in care sa imi vad copiii impliniti din toate punctele de vedere.

Colectia de oameni frumosi este o sursa saptamanala de speranta marca AvocatNet.ro. Aici veti intalni, sambata de sambata, oamenii firesti din Romania pe care ne era dor adanc sa ii auzim vorbind - oamenii echilibrati, care impresioneaza tocmai prin normalitatea lor, intr-o lume de "senzational" si "extraordinar" si "nemaipomenit".