Prin Decizia CCR nr. 461/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie, Curtea a declarat neconstitutionala Legea pentru modificarea si completarea OUG nr.111/2011 privind comunicatiile electronice (n.r. legea cartelelor prepay).
CCR motiveaza ca actul normativ nu respecta conditiile impuse de principiul proportionalitatii, nu ofera garantii care sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal, aducand atingere insasi esentei drepturilor fundamentale referitoare la viata intima, familiala si privata si la secretul corespondentei, precum si libertatii de exprimare.
Concret, potrivit Deciziei nr. 461/2014, Curtea a stabilit urmatoarele aspecte:
Retinerea si pastrarea datelor constituie in mod evident o limitare a dreptului la protectia datelor cu caracter personal, respectiv a drepturilor fundamentale protejate constitutional referitoare la viata intima, familiala si privata, la secretul corespondentei, precum si libertatea de exprimare. O astfel de limitare poate opera insa in conformitate cu dispozitiile art. 53 din Constitutie, care prevad posibilitatea restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor, pentru desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Masura restrangerii poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica, trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
Or, in conditiile in care masurile adoptate prin legea supusa controlului de constitutionalitate nu au un caracter precis si previzibil, ingerinta statului in exercitarea drepturilor mai sus mentionate, desi prevazuta de lege, nu este formulata clar, riguros si exhaustiv pentru a oferi incredere cetatenilor, caracterul strict necesar intr-o societate democratica nu este pe deplin justificat, iar proportionalitatea masurii nu este asigurata prin reglementarea unor garantii corespunzatoare, Curtea constata ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 28, art. 30 si art. 53 din Constitutie. Asadar, limitarea exercitiului acestor drepturi personale in considerarea unor drepturi colective si interese publice, ce vizeaza siguranta nationala, ordinea publica sau preventia penala, rupe justul echilibru care ar trebui sa existe intre interesele si drepturile individuale, pe de o parte, si cele ale societatii, pe de alta parte, legea criticata nereglementand garantii suficiente care sa permita asigurarea unei protectii eficiente a datelor fata de riscurile de abuz, precum si fata de orice accesare si utilizare ilicita a datelor cu caracter personal.
(...)
In concluzie, Curtea apreciaza ca, desi nici Constitutia si nici jurisprudenta Curtii Constitutionale nu interzic stocarea preventiva, fara o ocazie anume, a datelor de trafic si de localizare, modalitatea prin care sunt obtinute si stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicatii electronice pentru care plata se face in avans, respectiv a utilizatorilor conectati la puncte de acces la internet nu respecta conditiile impuse de principiul proportionalitatii, nu ofera garantii care sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal, aducand atingere insasi esentei drepturilor fundamentale referitoare la viata intima, familiala si privata si la secretul corespondentei, precum si libertatii de exprimare.
Avand in vedere toate aceste argumente, Curtea apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice este intemeiata si constata neconstitutionalitatea actului normativ in ansamblul sau.
Decizia CCR vine in conditiile in care Avocatul Poporului a sesizat Curtea la inceputul lunii iulie in privinta neconstitutionalitatii legii cartelelor prepay, aprobata pe 2 iulie de Camera Deputatilor, prin vot final.
In opinia Avocatului Poporului, Legea pentru modificarea si completarea OUG nr.111/2011 privind comunicatiile electronice contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) si art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, se arata intr-un comunicat recent al institutiei.
"In sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate, Avocatul Poporului arata ca solutia legislativa referitoare la obligatia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioada de 6 luni de la data retinerii acestora este afectata de un viciu de constitutionalitate din perspectiva considerentelor retinute in Decizia Curtii Constitutionale nr. 1258/2009. Totodata, se apreciaza ca Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice aduce atingere principiului garantarii si ocrotirii vietii intime familiale si private de catre autoritatile publice si principiului proportionalitatii prevazut expres de art. 53 alin. (2) din Constitutie", se mentioneaza in document.
De asemenea, Avocatul Poporului subliniaza ca legea nu reglementeaza criteriile obiective pe baza carora trebuie stabilita durata stocarii datelor cu caracter personal, astfel incat sa fie garantata limitarea sa la strictul necesar. In acest sens, se considera ca legea criticata nu prevede garantii suficiente care sa permita asigurarea unei protectii eficiente a datelor fata de riscurile de abuz, precum si fata de orice accesare si utilizare ilicita a datelor cu caracter personal, se arata in documentul citat.
Cartelele telefonice, cumparate obligatoriu cu un act de identitate
Camera Deputatilor, reunita in sesiune extraordinara, a adoptat pe 2 iulie prin vot final proiectul de lege pentru modificarea si completarea OUG nr. 111/2011, prin care urmau sa se modifice din 1 ianuarie 2015 conditiile de cumparare a serviciilor de comunicatii electronice. Proiectul de act normativ a fost aprobat la acea data cu 195 de voturi "pentru", 20 de voturi "contra", 75 de "abtineri", iar doi deputati nu au votat. De asemenea, documentul a fost trimis spre promulgarea presedintelui Traian Basescu pe 5 iulie, insa intre timp CCR l-a declarat neconstitutional.
Mai exact, proiectul de lege, in varianta trimisa spre promulgare, detalia datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator, acestea fiind numarul de telefon ori identificatorul serviciului de comunicatii cu plata, in avans sau cu plata ulterioara, impreuna cu numele, prenumele si codul numeric personal, seria si numarul documentului de identitate (cartea de identitate, cartea electronica de identitate, pasaportul sau permisul de conducere), respectiv tara emitenta, in cazul cetatenilor straini.
De asemenea, actul normativ stabilea ca din 2015 cartelele prepay urmau sa fie achizitionate doar cu un act de identitate.
Masura urma sa se aplice si persoanelor juridice, care ar fi trebuit sa prezinte, pe langa actul de identitate si codul de identificare fiscala.
De asemenea, documentul citat stabilea ca achizitionarea serviciilor de comunicatii electronice cu plata in avans urma sa fie conditionata de completarea de catre utilizator a unui formular tipizat, pe format hartie sau in format electronic securizat, pus la dispozitie de catre furnizor, cu datele personale de identificare.
Mai mult, in proiectul de lege se preciza ca in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a acestuia abonatii si utilizatorii serviciilor de comunicatii electronice cu plata in avans puteau opta pentru mentinerea serviciului si completarea formularului tipizat sau puteau renunta la serviciile preplatite.
Cu alte cuvinte, pana la sfarsitul anului viitor utilizatorii de cartele prepay ar fi trebuit sa se inregistreze cu un act de identitate la operatorii de telefonie sau ar fi putut sa renunte la cartela prepay.
Daca nu isi exprimau optiunea, atunci furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si furnizorii de servicii de comunicatii electronice ar fi suspendat serviciile pana la indeplinirea obligatiei.
Totusi, serviciile de comunicatii electronice puteau fi reactivate, in masura in ar fi fost posibil, doar dupa completarea formularului tipizat
Conform dispozitiilor citate, in termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a legii, furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului ar fi fost obligati sa informeze, prin mijloace care sa asigure difuzarea in masa, abonatii si utilizatorii care nu au completat formularul tipizat.
Mai mult decat atat, in proiectul de act normativ, se preciza ca persoanele juridice care pun la dispozitia publicului puncte de acces la internet urmau sa fie obligate sa identifice utilizatorii conectati la aceste puncte.
Acest lucru s-ar fi realizat prin retinerea datelor de identificare ale utilizatorului sau a numarului de telefon, prin plata cu cardul bancar sau orice alta procedura de identificare care asigura direct sau indirect cunoasterea identitatii utilizatorului.
Datele cu caracter personal retinute ar fi trebuit pastrate pentru o perioada de 6 luni de la data retinerii acestora.
Desi proiectul de act normativ a fost trimis spre promulgare presedintului, totusi CCR a stabilit ca acesta este neconstitutional, asa incat documentul nu se va aplica.
Puteti consulta AICI legea declarata neconstitutionala de CCR.
Comentarii articol (32)