Topul Intreprinderilor Private

      Bucureºti, 28 oct (Rompres) - În anul 2004, profitul firmelor private a crescut cu 14 la sutã faþã de anul 2003, marja profitului fiind cu 21 la sutã mai mare decât în 2003, iar 60 la sutã din PIB fiind asigurat de firmele private, în timp ce 35 la sutã din exportul românesc este dat de activitatea IMM-urilor, în condiþiile în care acestea deþin doar o treime din patrimoniul naþional al þãrii, a declarat profesor Ovidiu Nicolescu, preºedintele Consiliului Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România, vineri, în deschiderea celei de a 13 ediþii a Topului Întreprinderilor Private. 

      Profitând de acest prilej la care au fost prezenþi consilieri prezidenþiali, membrii ai guvernului, parlamentari ºi peste 1.200 de oameni de afaceri, preºedintele CNIPMMR a fãcut unele sugestii privind îmbunãtãþirea mediului de afaceri care sã contribuie la pregãtirea IMM-urilor în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã la 1 ianuarie 2007.
      "Trebuie sã abordãm în alt mod accesarea fondurilor structurale. Nu avem specialiºti în instituþiile centrale, de elaborare a unor proiecte, dar în teritoriu sunt foarte mulþi specialiºti care ºtiu cum sã facã proiecte de accesare a acestor fonduri. În altã ordine de idei, ar trebui rediscutatã fiscalitatea pe forþa de muncã. Ar trebui sã se reducã la zece puncte procentuale acest impozit. În aceste condiþii, ar creºte masa impozabilã, ar creºte numãrul locurilor de muncã, cât ºi cel al investiþiilor strãine în România", susþine preºedintele CNIPMMR.
      Salutul preºedintelui Traian Bãsescu a fost transmis participanþilor la cea de a 13-a ediþie a Topului Întreprinderilor Private de cãtre consilierul prezindenþial Theodor Stolojan. 

      "Vã aduc salutul preºedintelui României, Traian Bãsescu, ºi aprecierea domniei sale faþã de activitatea desfãºuratã atât de CNIPMMR cât ºi faþã de activitatea tuturor celor înscriºi în acest top. Firmele sunt cele ce creazã valoarea ºi locuri de muncã, trebuie sã preþuim întreprinzãtorii, pe umerii cãrora se clãdeºte viitorul României. România fãcea prea puþin pentru ca întreprinzãtorii sã fie preþuiþi la nivelul a ceea ce ei fac pentru România. Nu existã, atunci când ne gândim la economie, obiectiv mai important atât pentru Guvern ca ºi pentru Preºedinþie decât mediul de afaceri care trebuie sã fie cât mai favorizant întreprinzãtorilor", a spus Stolojan.
      Acesta a subliniat cã alianþa susþine, ca obiective, în primul rând corectarea eventualelor eºecuri ale economiei de piaþã ºi a fãcut un apel la participanþi de a apãra reforma fiscalã a guvernului, obiectiv înscris în programul fiscal de guvernare ºi "ar fi bine sã nu luaþi în seamã acele atacuri la adresa cotei unice". 

      "Considerãm cã reforma fiscalã reprezintã un pas important pentru economie ºi investitori pentru cã ea asigurã calea de a reduce decalajele mari ce ne desparte de alte þãri. Nerezolvarea problemelor înregistrate în domeniul sãnãtãþii ºi al sistemului de pensii poate sã punã în pericol atât sistemul de stat privat cât ºi economia de piaþã. Soluþia pentru rezolvarea acestor probleme ar fi una administrativã ºi ea constã în reaºezarea economicã a acestor probleme pe demografia actualã a þãrii. Existã ºi alte domenii ale sectorului privat care ridicã unele semne de întrebare aici mã refer la licitaþiile publice: trebuie sã punem capãt anomaliilor care existã în acest domeniu. Avem sectoare unde reforma pare cã s-a încheiat ºi cã lucrurile merg foarte bine, mã refer aici la sistemul energetic cât ºi cel bancar. Nu stau lucrurile chiar aºa, nu este admisibil ca într-o economie de piaþã unde funcþioneazã bãnci de renume diferenþa între dobânda încasatã de bancã ºi cea plãtitã de cãtre bancã sã fie de circa 13 puncte procentuale, nu ar trebui sã fie aºa în condiþiile unei competiþii reale. Avem o problemã fundamentalã în economia româneascã ºi trebuie sã trecem de urgenþã de la activitãþi cu valoare adãugatã micã la activitãþi ce creazã valoare adãugatã mare, numai astfel vom reduce decalajele ce ne despart de alte state" a mai spus Stolojan.
      Potrivit acestuia, avem cea mai nefericitã formã de a obþine bani din exporturi ºi anume din exportul forþei de muncã. "Cei peste douã milioane de români ce lucreazã în strãinãtate ne aduc bani care echilibreazã balanþa de plãþi. Acest lucru nu este normal. Trebuie sã dãm locuri de muncã pentru români în þara noastrã", a mai spus Theodor Stolojan. 

      IMM-urile reprezintã una dintre principalele preocupãri ale actualului guvern, ele reprezentând viitorul economiei româneºti ºi, de aceea, se încearcã se se gãseascã rãspunsuri la unele probleme ale mediului de afaceri, cum ar fi predictibilitatea ºi simplificarea legislaþiei, bugetarea - credite cu dobânzi rezonabile, susþine Gheorghe Pogea ministru de stat. 
      "Fondurile structurale ar trebui sã devinã o formã de finanþare foarte importantã pentru IMM-uri în perioada imediat urmãtoare. Nu avem cel mai bun Cod Fiscal, dar am încurajat dialogul pe aceastã temã ºi am adus la îmbunãtãþirea acestuia. Legislaþia trebuie sã fie una pe mãsurã, care sã îmbunãtãþeascã mediul de afaceri. Vã asigurãm cã vom avea în permanenþã un dialog cu oamenii de afaceri pe marginea fiscalitãþii ºi a îmbunãtãþirii mediului de afaceri", a explicat Gheorghe Pogea.
      Primarul general al Capitalei, Adrian Videanu, salutã întreprinzãtorii români înscriºi în topul IMM-urilor ºi considerã cã reforma fiscalã a guvernului este una de succes. 

       "Dacã guvernul creazã un mediu de afaceri propice pentru IMM-uri nu are decât de câºtigat. De aceea sugerez Guvernului sã continuie aceastã politicã fiscalã care pânã acum a fost un succes pentru IMM-uri. Nu vã trebuie facilitãþi cât crearea unui mediu de afaceri corect ºi predictibil pentru a vã putea valorifica potenþialul. Este important ca pe viitor, printr-o colaborare mai bunã din partea tuturor, sã putem crea un sistem privat economic durabil. Avem nevoie de un parteneriat continuu cu dumneavoastrã. Am încredere în rolul patronilor. Cred cã, dacã dumneavoastrã vã este bine, atunci ºi angajaþilor dumneavostrã o sã le fie bine. Trebuie sã fim parteneri în rezolvarea problemelor sociale. Poate fi o mare parte din aceste probleme sociale ºi pot fi preluate de cãtre IMM-uri. Sper ca 1 ianuarie 2007 sã ne gãseascã mai pregãtiþi ca acum ºi atunci cînd intrãm în UE sã fim cu adevãrat competitivi", a subliniat Videanu. 

      La rândul sãu, ministrul de stat Gheorghe Copos a susþinut cã, în opinia sa, IMM-urile sunt motorul economiei naþionale.
      "Îmi doresc un mediu de afaceri competitiv, stabil ºi predictibil. Sunt câteva lucruri pozitive realizate din decembrie 2004 ºi aici m-aºi referi la reducerea fiscalitãþii, la îmbunãtãþirea Codului Muncii ºi la aplicarea corectã a legii împotriva evaziunii fiscale. Banca Mondialã plaseazã România pe locul 12 ca performerã în domeniul mediului de afaceri, ceea ce este un lucru pozitiv pentru þara noastrã. Am promovat legea aprobãrii tacite, ceea ce înseamnã cã o autorizaþie nu poate sta mai mult de 30 de zile la autoritãþi. Dorim o lege corectã a patronatelor, o legea a investiþiilor, astfel încât capitalul autohton sã aibã aceleaºi drepturi ca cel strãin. Ne-am mãrit capitalul social al Eximbank-ului", a spus Emimbank.
 
      Pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntã mediul de afaceri ºi economia în ansamblul el, dialogul social este foarte important, susþine Mihai ªeitan, preºedintele Consiliului Economic ºi Social. 
      "Aº dori sã atrag atenþia cã în raportul de þarã România este restantã la acest capitol. Dacã pe hârtie existã formele dialogului social, în practicã ele suferã cu desãvârºire, fapt pentru care îmi doresc elaborare cât mai urgentã a unei noi legi a CES-ului, cât ºi crearea unei autonomii financiare a CES. De asemenea, vom rezolva ºi problema reprezentativitãþii patronatelor în CES, deoarece la ora actualã nu toþi cei care sunt în CES sunt ºi adevãraþii reprezentanþi ai patronilor. De asemenea, vom lucra ºi pentru dezvoltarea dialogului bipartit. Toate aceste eforturi trebuie fãcute împreunã cu partenerii sociali, iar guvernul trebuie sã înþeleagã acest lucru, deoarece numai împreunã putem sã intrãm la 1 ianuarie 2007 în UE ºi sã devenim o þarã membrã a unei Europe sociale" ºi-a încheiat mesajul preºedintele CES. 

      În cadrul Topului, pe lângã premiile obiºnuite, au mai fost acordate ºi premii speciale la nivel naþional, cât ºi premii pentru excelenþã în afaceri. 

      Marele Premiu Special - Aldis SRL - Cãlãraºi ºi cel pentru Investiþii în modernizarea tehnologiei producþiei de bãuturi spirtoase conforme cu standardele UE - Prodan 94 SRL - Cernica- jud. Ilfov. 

      Cea mai bunã firmã în domeniul serviciilor ºi comerþului cu aparaturã de laborator -Nitech SRL - Bucureºti, Poziþia de lider în izolanþi profesionali - Den Braven România Comex SRL - Bucureºti, Dezvoltarea sistemului EMSYS - soluþie informaticã ERP de succes - Prodfin SRL - Piteºti - judeþul Argeº, Dezvoltarea deosebitã a reþelei naþionale de distribuþie a produselor - Transilvania General Import Export SA - ªtei - Judeþul Bihor, Calitatea deosebitã a serviciilor medicale - Centrul Medical Romar SRL - Bucureºti, Calitatea serviciilor ºi produselor de siguranþã bancarã - Astra SRL - Miercurea Ciuc - Judeþul Harghita. 

      Premiul pentru îmbunãtãþirea continuã a eficacitãþii sistemului de management integrat al firmei a fost acordat societãþii Metalica SA - Oradea- Judeþul Bihor, cel pentru dinamica managementului companiei - Dafora SA - Mediaº - Judeþul Sibiu. 

      Premiile pentru excelenþã în afaceri: Asiban SA - Bucureºti, Astra SRL - Miercurea- Ciuc, Astral Telecom SA - Cluj Napoca, Audit One SRL - Bucureºti, Bijuteria SA - Bucureºti, Bursa Românã de Mãrfuri - Bucureºti, Camera de Comerþ ºi Industrie - Galaþi, Chircu Prodimpex Company SRL - Bucureºti, Ciac SA - Oradea, Conimur SRL - Tg. Mureº, Editura Adevãrul Hotel Caro - Bucureºti, Eurocosimo SRL - , Incon SRL - Bucureºti, Izohart SA - Piatra Neamþ, Karom Drinks SRL - Bucureºti, MDM - Cluj Napoca, Modul Design SRL - Bucureºti, Modular Consturct SRL - Timiºoara, Nervia SRL - Cluj Napoca New Victoria SRL- Bucureºti, Brooker SA - Bucureºti, Patiseria Casandra - Bucureºti, Roclip SA - Fãgãraº, Romconstruct Holding - Bucureºti, Rompescaria Internaþional SRL - Bucureºti, Tehnoprod SRL - Piatra Neamþ, Total Media SRL - Bucureºti.