Românii renunta la platile în numerar si apeleaza tot mai mult la transferul bancar

 Astfel, la tranzactiile de mare valoare (peste 500 milioane lei vechi) volumul mediu zilnic a ajuns de la 3.500 operatiuni în luna aprilie a anului în curs la 4.700 operatiuni în octombrie, iar la cele de mica valoare (pâna în 500 de milioane ROL) media zilnica a crescut de la 122.000 operatiuni în luna mai la 194.000 operatiuni în octombrie, a precizat directorul general al TransFonD, Emil Iota Ghizari. Volumul operatiunilor înregistreaza o crestere constanta, însa SEP, unul dintre cele mai moderne si performante sisteme de acest tip din Europa, poate face fata unui volum de sapte ori mai mare decât cel înregistrat în prezent si poate fi extins în continuare. În opinia economistului-sef al Bancii Nationale a României, Valentin Lazea, implementarea SEP a adus patru avantaje principale pentru clientii bancilor - reducerea comisioanelor, scurtarea timpului de procesare, siguranta tranzactiilor si pregatirea sistemului pentru interconectarea cu sistemul european. Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de la 300.000 ROL la 150.000 ROL pe operatiune, iar pentru platile de mica valoare de la 22.000 ROL la 11.000 ROL.
 
De asemenea, platile de mare valoare sunt efectuate în timp real, cele de mica valoare într-un interval de la câteva minute la câteva ore, iar sistemul este impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale slabiciuni. Presedintele HVB Bank, Dan Pascariu, a mentionat ca, dupa 1990, o plata între clientii a doua banci diferite din orase diferite putea sa dureze si trei saptamâni si ca, din aceasta cauza, o mare parte din plati ocoleau sistemul bancar, multi comercianti preferând plata cash, iar banii fiind trimisi cu masina sau cu trenul. El a precizat, de asemenea, ca, daca se ia în calcul maximul istoric si nivelul cursului de schimb al monedei nationale, comisioanele pentru operatiuni au fost reduse cu o treime. La rândul sau, presedintele Asociatiei Române a Bancilor /ARB/, Radu Gratian Ghetea, s-a referit la pasii parcursi de sistemele de plati în România si la introducerea sistemului de decontare pe suport de hârtie, la 1 aprilie 2005, care a functionat pâna la începutul anului 2005, din cauza ca nu au fost gasite solutii nici de catre banca centrala, nici de catre bancile comerciale. Ghetea a explicat aceste întârzieri prin faptul ca, în perioada 1997-1999, sistemul bancar românesc a fost traversat de crize puternice. Presedintele ARB a apreciat ca SEP reprezinta cel mai complex, mai lung, dar si cel mai performant proiect al sistemului bancar românesc si România are în prezent unul dintre cele mai performante sisteme de plati din lume. "Proiectul este complet încheiat, dar ne gândim sa-l dezvoltam si la instrumentele de debit - cecuri, cambii, bilete la ordin", a spus directorul general al TransFonD, Emil Ghizari. Aceste instrumente sunt în prezent compensate tot pe suport de hârtie si ar urma sa "migreze" spre prelucrarea electronica. Implementarea SEP în 2005 a generat si aprecierile pozitive ale Comisiei Europene /CE/ referitoare la evolutiile pozitive înregistrate în sectorul bancar. De altfel, realizarea SEP a fost finantata de Uniunea Europeana /UE/ prin programul PHARE cu 8,4 milioane euro, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de constructie institutionala, progresele în acest domeniu fiind atent monitorizate de expertii CE.