OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, in vigoare din 29 iunie 2013, a schimbat intregul sistem al taxei judiciare de timbru, vechile acte normative in domeniu, Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, fiind abrogate.
Potrivit prevederilor instituite vara trecuta, cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel:
- stabilirea bunurilor supuse impartelii - 3% din valoarea acestora;
- stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;
- creante pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna - 3% din valoarea creantelor a caror recunoastere se solicita;
- cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
- cererea de reductiune a liberalitatilor excesive - 3% din valoarea partii de rezerva supusa reintregirii prin reductiunea liberalitatilor;
- cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
Totusi, aceste dispozitii ar putea fi modificate, intrucat la Parlament a fost inregistrat un act normativ in acest sens.
Mai precis, mai multi deputati PSD doresc taxarea fixa a cererilor in cazul partajului judiciar, desi, in momentul de fata, OUG nr. 80/2013 stabileste procente.
Conform reglementarilor propuse de acestia, stabilirea bunurilor supuse impartelii se va taxa dupa cum urmeaza:
- pana la valoarea de 500 lei – 15 lei;
- intre 500 lei si 5.000 lei – 25 lei;
- intre 5000 lei si 25.000 lei – 50 lei;
- intre 25.000 lei si 100.000 lei – 100 lei;
- intre 100.000 lei si 250.000 lei – 300 lei;
- intre 250.000 lei si 500.000 lei – 500 lei;
- intre 500.000 lei si 1.000.000 lei – 1.000 lei;
- peste 1.000.000 lei – 2.000 lei.
In acelasi timp, potrivit proiectului initiat de parlamenari, cererea de raport si cererea de reductiune a liberalitatilor excesive vor fi taxate cu un pret fix, de 50 lei. Aceasta desi, in prezent, tariful este de 3% din valoare.
Tot 50 de lei vor plati solicitantii si pentru creantele pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna, fata de 3% din valoarea creantelor, in prezent.
In ceea ce priveste cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, aceasta nu va mai costa 3% din valoarea masei partajabile, ci va fi taxata la fel ca si cererile pentru stabilirea bunurilor supuse impartelii.
Tariful va ramane, insa, neschimbat pentru stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar. Cu alte cuvinte, solicitantii vor plati in continuare 50 lei pentru fiecare coproprietar, valoare valabila si in momentul de fata.
Deputatii initiatorii sustin, in expunerea de motive, ca este necesara introducerea unor taxe fixe de timbru judiciar pentru partajul judiciar, care sa creasca progresiv, in functie de valoarea masei partajabile.
Aceasta intrucat cotele fixe pentru taxele judiciare de timbru propuse inseamna adaptarea acestui tip de taxa unei sarcini fiscale suportabile de catre cetateni.
Mai mult, potrivit expunerii de motive, modalitatea de calcul aplicata prin actuala forma a OUG nr. 80/2013 nu are un suport corespunzator in realitatea economica a Romaniei. "In plan concret, este evident ca, fara o adaptare a actului normativ, cetatenii vor ramane cu proprietati in indiviziune, iar libera circulatie a bunurilor va fi profund afectata", puncteaza deputatii.
--
Proiectul de lege tratat in acest material este la inceput de drum in Parlamentul Romaniei. Mai precis, el a fost inregistrat la Senat, prima camera, in luna aprilie. Senatorii au respins prevederile, insa propunerea legislativa isi continua traseul, caci for decizional este Camera Deputatilor. Puteti urmari aici parcursul legislativ al documentului.
Taxele sunt prea mari si depasesc posibilitatile de plata ale justitiabililor
Problema costurilor prea mari a fost ridicata inca de la intrarea in vigoarea a OUG nr. 80/2013. Mai precis, in vara anului 2013, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a formulat si aprobat un apel privind necesitatea asigurarii garantiilor efective ale dreptului de acces la instanta, pe care l-a adresat Guvernului, Parlamentului si altor institutii abilitate sa ia masuri in domeniu.
Astfel, in documentul elaborat atunci de UNBR se preciza ca noua reglementare in materia taxelor judiciare de timbru majoreaza cuantumul taxelor de acces la justitie la un nivel ce depaseste cu mult posibilitatile de plata ale justitiabililor. Aceasta in conditiile in care, puncteaza institutia, statul este obligat de legea fundamentala sa acorde oricarei persoane toate facilitatile rezonabile pentru acces la justitie.
Mai mult, avand in vedere ca majoritatea populatiei Romaniei a saracit pe fondul crizei economice, noua reglementare nu are un suport corespunzator in realitatea economica concreta a tarii. "In unele situatii, majorarea taxelor s-a facut cu peste 20% fata de reglementarea anterioara. In conditiile in care cresterea salariului mediu net la nivel national este de 6,22 % (de la 1.385 lei la 1.477 lei) fata de nivelul anului in care s-a adoptat ultima modificare legislativa in materie, majorarea este vadit inechitabila”, sublinia in 2013 UNBR.
In plus, institutia sustine ca nivelul actual al taxelor judiciare de timbru in materie reflecta protejarea incorecta a procedurilor notariale in defavoarea procedurilor judiciare statale: "Discriminarea facuta legal prin stabilirea unor taxe ce favorizeaza o categorie socio-profesionala care isi desfasoara activitatea pe principii specifice profesiilor liberale este incorecta".
Si Sorin Susnea, partener in cadrul societatii Eversheds Lina & Guia, considera ca majorarea taxelor ingradeste, intr-o oarecare masura, accesul la justitie, dupa cum a declarat pentru AvocatNet.ro in luna iunie 2013.
"O astfel de majorare a taxelor judiciare de timbru va degreva intr-o oarecare masura instantele, insa cu pretul ingradirii, cel putin partiale, a accesului la justitie pentru unele categorii sociale, acesta fiind si motivul pentru care consideram ca, in cazul adoptarii unui astfel de proiect legislativ, este esentiala modificarea corespunzatoare a legislatiei privitoare la ajutorul public judiciar", mentiona avocatul Eversheds Lina & Guia la acea data.
Practic, prin degrevarea instantelor de judecata de acele cereri, in special incidentale, formulate in mod repetat cu rea-credinta, ce nu vor mai fi formulate ori nu vor mai fi analizate, fata de cuantumul restrictiv al taxelor datorate, justitia va avea in mod incontestabil de castigat, iar beneficiarul final va fi in mod cert justitiabilul, care va avea parte de o experienta procesuala civilizata si rapida, sustinea Susnea la data respectiva.
Cu toate acestea, continua explicatia specialistul, trebuie armonizata si legislatia privind ajutorul public judiciar, pentru a exista siguranta ca nu exista persoane de buna credinta care nu isi permit sa formuleze cereri tocmai din cauza cuantumului ridicat al taxei datorate, deoarece astfel s-ar ingradi practic accesul la justitie pentru aceste persoane.
--
OUG nr. 80/2013 este disponibila AICI.
Comentarii articol (5)