UPDATE: Procesul-verbal de contraventie pentru lipsa rovinietei, emis de CNADNR, e nul fara semnatura de mana. Decizia ICCJ se aplica deja

Decizia ICCJ nr. 6 din 16 februarie 2015, care a fost data de Completul competent sa judece recursul in interesul legii, a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 199 din 25 martie si este obligatorie, de la data publicarii, pentru instantele de judecata.

Conform documentului, daca procesul-verbal de contraventie pentru lipsa rovinietei (intocmit in urma depistarii cu camerele video), care este trimis soferilor prin posta in forma tiparita, nu contine semnatura olografa a agentului constatator, acesta este nul.

"Inalta Curte considera ca au procedat corect instantele care au admis plangerile contraventionale si au retinut faptul ca lipsa semnaturii olografe a agentului constatator, respectiv Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania — S.A., atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale, incheiat in temeiul art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002", subliniaza judecatorii in cuprinsul deciziei.

Mai exact, soferii care circula pe reteaua de drumuri nationale a Romaniei fara sa detina o rovinieta valabila pot fi amendati de catre autoritati inclusiv dupa ce acestia sunt depistati cu ajutorul unor camere video fixe/mobile special amplasate in acest scop, conform Ordonantei Guvernului nr. 15/2002.

Constatarea contraventiilor pentru lipsa rovinietei se face si prin intermediul camerelor video inca din anul 2010, iar in aceasta situatie procesul-verbal poate fi incheiat in lipsa persoanei amendate.

Problema semnalata de Avocatul Poporului, pentru care acesta a solicitat ICCJ sa ofere o solutie, este ca procesele-verbale trimise soferilor in forma tiparita includ o mentiune potrivit careia au fost emise si semnate electronic, in conditiile in care legislatia prevede ca acestea sunt nule in lipsa semnaturii de mana a agentului constatator. Sesizarea Avocatului Poporului a avut in vedere faptul ca instantele au dat decizii diferite atunci cand s-au confruntat cu aceasta situatie.

Prin urmare, judecatorii ICCJ au analizat problema si au stabilit ca, daca procesul-verbal de contraventie (trimis soferilor in forma tiparita) nu contine semnatura olografa a agentului constatator, acesta este nul. Iar nulitatea nu poate fi acoperita in niciun mod.

"Procesul-verbal de constatare a contraventiei trebuie intocmit in forma scrisa, fiind unicul act probator al unei contraventii, si trebuie sa contina mentiunile prevazute in art. 16 si art. 19 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. In lipsa formei scrise nu se va putea aplica nicio sanctiune, intrucat nu se va putea proba existenta faptei contraventionale. Conform art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, dintre elementele ce trebuie sa figureze in procesul-verbal de constatare a contraventiei, numai lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului-verbal, si anume: numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator. Nulitatea se constata si din oficiu. In doctrina s-a aratat ca acestea sunt cauze de nulitate absoluta care nu pot fi inlaturate in niciun mod", au considerat judecatorii.

Atentie! Decizia ICCJ are in vedere strict situatia in care procesul-verbal de contraventie este intocmit de personalul CNADNR, dupa depistarea soferilor cu ajutorul camerelor video, si comunicat in forma tiparita, cu mentiunea ca actul a fost emis si semnat electronic.

Actele semnate electronic pot fi comunicate doar in format electronic

Deoarece in OG nr. 15/2002 nu exista prevederi referitoare la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contraventie, aplicabile sunt dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001. Iar acestea stabilesc ca, daca este incheiat in lipsa contravenientului, actul se trimite prin posta, cu aviz de primire, sau se comunica prin afisare la domiciliul persoanei amendate.

"Ca atare, modalitatea de comunicare anterior prezentata (prin posta sau prin afisare la domiciliu - n.r.) presupune utilizarea formei clasice, pe suport hartie, a procesului-verbal contraventional. (...) Asadar, un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 (legea privind semnatura electronica - n.r.) doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic. Aceasta specificitate distinge inscrisurile electronice de inscrisurile «clasice», pe suport hartie. In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica", este explicat in Decizia ICCJ nr. 6/2015.

Prin urmare, semnatura electronica poate fi aplicata doar pe documentele electronice folosite in sistem electronic, iar aplicarea acesteia pe un act tiparit nu este posibila. De aceea, un act comunicat in forma tiparita, fara sa aiba semnatura originala a celui care l-a emis, nu poate avea decat o valoare de copie a inscrisului electronic original.

"Procesele-verbale contraventionale emise in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 sunt generate si semnate electronic, fiind transmise contravenientilor nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hartie, prin intermediul serviciilor postale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnatura electronica extinsa. Avand in vedere forma de emitere si de comunicare a procesului-verbal, semnatura olografa a agentului constatator este obligatorie. (...) Inalta Curte considera ca modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizata de agentul constatator din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania — S.A. constituie o lipsa a semnaturii agentului constatator care atrage sanctiunea nulitatii absolute a actului, in conditiile art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001", apreciaza judecatorii Curtii.

Asadar, asa cum este punctat in decizia ICCJ, chiar daca semnatura electronica are acelasi scop pe care-l are semnatura olografa, aceasta poate fi folosita doar atunci cand este vorba de documente electronice transmise destinatarului -- evident -- in format electronic: "Este adevarat ca semnatura electronica extinsa atasata unui inscris in format electronic pentru care forma scrisa este ceruta de lege ad validitatem indeplineste aceeasi functie intocmai semnaturii olografe pe inscrisul imprimat pe suport hartie si, in plus, aduce garantii suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputand fi repudiata de autorul sau, insa aceste functii nu sunt recunoscute decat atunci cand inscrisul caruia i se ataseaza este transmis si primit de catre destinatarul comunicarii tot in format electronic. In caz contrar, atunci cand inscrisul este primit de catre destinatarul sau pe suport hartie, autenticitatea actului, atunci cand forma scrisa este ceruta de lege ad validitatem, este asigurata doar prin aplicarea, pe acest act, a semnaturii olografe a agentului instrumentator".

Soferii care au contestat in instanta amenda si au pierdut nu pot sa-si recupereze banii

Pentru a se asigura ca decizia ICCJ este inteleasa corect de catre soferi, reprezentantii CNADNR au tinut sa atentioneze, in februarie, dupa decizia ICCJ, ca aceasta nu produce efecte in cazul proceselor finalizate.

"CNADNR considera ca opiniile aparute in presa potrivit carora cei care au platit amenzile isi pot recupera banii nu corespund adevarului si sunt contrare prevederilor legale. In consecinta, acest recurs in interesul legii nu produce niciun efect juridic asupra proceselor finalizate in care au fost epuizate toate caile de atac (fond si recurs) ce au avut ca obiect contestarea proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiei (pentru lipsa rovinietei - n.r.). Acest recurs in interesul legii nu produce efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Recursul in interesul legii nu este LEGE, ci are doar menirea sa orienteze in aceeasi directie practica instantelor judecatoresti. Prin urmare, aplicarea unitara a legii pentru trecut se subordoneaza puterii lucrului judecat, in interesul conservarii stabilitatii raporturilor juridice", scrie in comunicatul de presa transmis luna trecuta de sursa citata.

Totusi, dupa cum a fost precizat in anuntul din februarie, chiar daca decizia este obligatorie de la momentul aparitiei in Monitorul Oficial, aceasta a putut fi invocata in cadrul proceselor aflate pe rol in perioada cuprinsa intre pronuntarea solutiei si publicarea documentului.

In acelasi timp, reprezentantii CNADNR au dat asigurari ca vor tine cont de argumentele judecatorilor si ca vor proceda astfel incat soferii care circula fara rovinieta sa fie amendati respectandu-se legile: "CNADNR va tine cont de argumentele pe care se intemeiaza acest recurs in interesul legii si va proceda in consecinta, astfel incat toti cei care nu vor respecta legea si nu vor achita tariful de trecere si cel de utilizare pe reteaua de drumuri nationale din Romania sa poata fi amendati in mod legal".

Controlul rovinietei se face cu 70 de camere fixe si 14 camere mobile

Pentru a depista soferii care nu achita rovinieta, CNADNR amplaseaza pe drumurile nationale camere video de supraveghere. Si, asa cum reiese din informatiile puse recent la dispozitie de companie, acestea sunt in numar de 84 -- 70 de camere fixe si 14 camere mobile.

Conform unui document transmis de CNADNR la solicitarea AvocatNet.ro, cele mai multe puncte fixe de control sunt situate pe Drumul National 1 (Timisul de Sus, Sebes, Valcele, Sercaia, Osorhei, Barcanesti/Romanesti), Drumul National 2 (Iacobesti, Nicolae Balcescu, Motca, Maracineni), Drumul National 6 (Sannicolau Mare, Cosoveni, Mehadia, Draganesti Vlasca) si Drumul National 15 (Vaduri, Sangeorgiu de Mures, Girleni, Calugareni).

In prezent, singurele camere de supraveghere pozitionate pe autostrazi sunt cele de la Petresti (A1), Glina, Fetesti (A2), Gilau si Snagov (A3).

De retinut este ca, in acest an, vor mai fi instalate inca patru puncte fixe de control.

Totodata, controlul rovinietelor se mai face si cu ajutorul a 14 camere video mobile, acestea fiind impartite intre cele sapte Directii Regionale de Drumuri si Poduri aflate in subordinea CNADNR.

Important! Rovinieta ofera utilizatorilor de autovehicule dreptul de a circula, pe o perioada de timp determinata, pe reteaua de drumuri nationale a Romaniei. Soferii de autoturisme care nu platesc rovinieta pot fi amendati cu sume cuprinse intre 250 si 500 de lei, insa, in functie de categoria autovehiculului, cuantumul poate ajunge chiar la 4500 de lei.

Nota: Lista exacta a zonelor in care sunt amplasate cele 70 de camere fixe de control poate fi gasita in fisierul anexat la articol.