Salariata nu poate fi concediata dupa ce anunta angajatorul ca este gravida. Ce conditii trebuie respectate

Salariata care anunta angajatorul despre starea ei de graviditate nu poate fi concediata din motive care au o legatura directa cu acest aspect, stabileste Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.

Astfel, pentru a beneficia de protectie la locul de munca, salariata trebuie mai intai sa se duca la medicul de familie pentru a obtine un document care sa ateste ca este insarcinata. "Salariata gravida efectueaza consultatii prenatale la medicul de familie si, dupa caz, la medicul specialist, in vederea atestarii starii sale fiziologice de graviditate", este mentionat in normele pentru aplicarea OUG nr. 96/2003.

In aceasta situatie, medicul de familie si/sau medicul specialist confirma faptul ca angajata este insarcinata prin completarea Carnetului gravidei si a Anexei pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei. De asemenea, pentru dovedirea starii de graviditate poate fi folosita si o adeverinta medicala-tip.

"In cazul salariatei gravide, documentul medical trebuie sa contina data prezumtiva a nasterii, precum si recomandari privind capacitatea de munca a acesteia pe timp de zi sau, daca este cazul, pe timp de noapte, precum si in conditii de munca (...) insalubre sau greu de suportat", prevad normele.

Apoi, instiintarea angajatorului se face -- la compartimentul de resurse umane al firmei -- prin depunerea unei copii a anexei, a unei cereri scrise cu informatii despre starea de graviditate si, daca este cazul, a unei solicitari de aplicare a masurilor de protectie.

Atentie! Copia documentului medical trebuie prezentata in cel mult cinci zile lucratoare de la data eliberarii.

"Angajatorul transmite copii de pe documentele depuse de salariata, in termen de zece zile lucratoare de la data depunerii lor, medicului de medicina muncii, care asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea", scrie in actul normativ.

Dupa indeplinirea acestor formalitati, angajatorul si medicul de medicina muncii se ocupa de o apreciere a riscurilor la care este supusa salariata la locul ei de munca, intocmind in acest sens un raport de evaluare. In cel mult 15 zile lucratoare de la finalizarea raportului, salariata gravida trebuie sa primeasca o informare privind protectia maternitatii la locul de munca. In acest document se includ rezultatele evaluarii riscurilor si masurile suplimentare de protectie ce trebuie respectate.

In fine, dupa ce este informata in scris, angajata poate sa faca o cerere pentru a intra in concediu de risc maternal.

Atentie! Salariatele gravide sunt obligate sa se prezinte la medic. Daca nu fac acest lucru si nu informeaza angajatorul in scris ca sunt insarcinate, acesta este scutit de obligatia de a oferi protectie la locul de munca.

In afara de interdictia concedierii pe durata graviditatii, angajatorii n-au voie sa inceteze raporturile de munca/serviciu nici in cazul salariatelor care au nascut recent sau alapteaza. De asemenea, aceeasi regula se aplica in cazul femeilor care se afla in concediu de risc maternal, concediu de maternitate, concediu pentru cresterea copilului sau concediu pentru ingrijirea copilului bolnav.

Conform OUG nr. 96/2003, salariata aflata in concediu de risc maternal nu poate fi data afara nici dupa revenirea la munca, intr-o perioada ce se poate extinde cu pana la sase luni.

Cu toate astea, interdictia impusa de lege nu este valabila atunci cand concedierea vine ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, se arata in acest act normativ. Totodata, Codul muncii mai adauga pe lista si situatia in care angajatorul este in dizolvare.

Important! Salariatele care considera ca au fost date afara din cauza starii lor de graviditate pot sa conteste decizia de concediere in instanta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

Masurile de protectie de care pot beneficia salariatele gravide

Angajatorii sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru a preveni ca salariatele gravide sa fie expuse la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, potrivit OUG nr. 96/2003. In acelasi timp, acestea nu trebuie sa fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate.

Daca munca angajatei prezinta riscuri de sanatate sau securitate, acesteia ii vor fi modificate conditiile si/sau orarul de munca. Insa daca acest lucru nu este posibil, angajatorul o va repartiza pe alt loc de munca.

"In cazul in care o salariata (...) desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii (...), angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale", este punctat in actul normativ.

In alta ordine de idei, viitoarele mame au dreptul, in anumite conditii sa beneficieze de:

• pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau pentru miscare, la intervale regulate de timp;
• reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale;
• scutire pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, fara reducerea veniturilor salariale.

In acelasi timp, salariatele gravide nu pot fi obligate sa munceasca noaptea si nici in conditii insalubre sau greu de suportat.

Atentie! Angajatorul este obligat sa pastreze confidential faptul ca o salariata este insarcinata. Informarea altor angajati despre acest lucru se poate face numai cu acordul scris al salariatei si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, atat timp cat starea de graviditate nu este vizibila.

Viitoarele mame pot cere sa intre in concediu de risc maternal

In situatia in care angajatorul nu poate sa asigure conditii de munca adecvate salariatelor gravide, normele pentru aplicarea OUG nr. 96/2003 dispun ca acestea au dreptul sa ceara intrarea in concediu de risc maternal si sa beneficieze de o indemnizatie de risc maternal.

Concediul poate fi solicitat in intregime sau fractionat si se acorda pe durate care nu pot depasi, in total, 120 de zile calendaristice, dupa cum urmeaza:

• integral sau fractionat, pana in a 63-a zi anterioara datei estimate a nasterii copilului, respectiv anterioara datei intrarii in concediul de maternitate;
• integral sau fractionat, dupa expirarea concediului postnatal obligatoriu si, daca este cazul, pana la data intrarii in concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la trei ani;
• integral sau fractionat, inainte sau dupa nasterea copilului, pentru salariata care nu indeplineste conditiile pentru a beneficia de concediul de maternitate.

Atentie! Acordarea concediului de risc maternal este posibila doar in baza documentului medical care atesta starea de graviditate.

Totodata, pe durata concediului, angajata are dreptul sa primeasca de la angajator si o indemnizatie de risc maternal, conform actului citat: "Indemnizatia de risc maternal se plateste salariatei, la cerere, pe baza certificatului medical care se elibereaza de medicul de familie sau de medicul specialist, cu avizul medicului de medicina muncii".

Cuantumul indemnizatiei de risc maternal este de 75% din media veniturilor aferente ultimelor sase luni, conform OUG nr. 158/2005*.

Important! Plata indemnizatiei se face pentru zilele lucratoare din perioada calendaristica in care salariata se afla in concediul de risc maternal si se acorda lunar.

__________

* Rectificare (23.06.2015): In varianta anterioara a acestui articol se facea referire in mod eronat la OUG nr. 158/2010, desi actul normativ invocat era, de fapt, OUG nr. 158/2005.