Angajatorii n-au voie sa supravegheze video salariatii in birouri si nici sa-i amprenteze

Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.

Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate -- obtinute cu camerele video -- sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.

Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.

"Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora", prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.

Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.

"Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere", scrie in anunt.

Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.

"De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)", subliniaza sursa citata.

Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.

Camerele video pot fi montate pentru asigurarea pazei si protectiei

Supravegherea video poate fi facuta doar in anumite scopuri prevazute in Decizia ANSPDCP nr. 52/2012.

Concret, camerele video pot fi folosite pentru a asigura paza si protectia persoanelor, bunurilor si valorilor, a imobilelor si a instalatiilor de utilitate publica, dar si a imprejmuirilor acestora. De asemenea, supravegherea poate avea ca scop prevenirea si combaterea savarsirii infractiunilor.

Pe deasupra, alte cazuri justificate ar mai fi:

• supravegherea traficului rutier si constatarea incalcarii regulilor de circulatie rutiera;
• indeplinirea unor masuri de interes public sau exercitarea prerogativelor de autoritate publica;
• realizarea unor interese legitime, cu conditia sa nu se prejudicieze drepturile si libertatile fundamentale sau interesul persoanelor vizate.

"Supravegherea video poate fi efectuata in locuri si spatii deschise sau destinate publicului, inclusiv pe caile publice de acces de pe domeniul public sau privat, in conditiile prevazute de lege", scrie in documentul mentionat.

Pe de alta parte, camerele video trebuie sa fie montate in locuri vizibile, cele ascunse fiind interzise. Totodata, este interzisa si supravegherea video in spatiile in care trebuie sa se asigure intimitatea persoanelor, cum ar fi vestiarele si toaletele.

Atentie! Sistemul de supraveghere trebuie sa fie semnalat printr-o pictograma cu o imagine reprezentantiva, care sa fie pozitionata la o distanta rezonabila de camerele video.

"Prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video, exclusiv in legatura cu originea rasiala sau etnica, convingerile politice, religioase ori filozofice, apartenenta sindicala, starea de sanatate si viata sexuala, este interzisa, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege", mai prevede Decizia nr. 52/2012.

Potrivit Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cei care prelucreaza ilegal date cu caracter personal (adica inclusiv imaginile obtinute prin supravegherea video la locul de munca) risca sa fie amendati cu sume cuprinse intre 1.000 si 25.000 de lei.

Important! Durata de timp in care imaginile obtinute cu ajutorul camerelor video pot fi pastrate trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit, dar nu mai mare de 30 de zile. Exceptie fac doar situatiile reglementate expres de lege si cazurile justificate temeinic. Atunci cand termenul expira, inregistrarile trebuie sterse sau distruse, dupa caz.

Amprentarea angajatilor este tot o masura ilegala

Amprentarea salariatilor pentru intocmirea pontajului este, de asemenea, o masura ilegala, conform informatiilor transmise de ANSPDCP.

Angajatorii care au recurs la monitorizarea timpului de munca prin luarea amprentelor salariatilor au fost amendati de catre autoritatea de supraveghere. La fel, instantele de judecata au mentinut sanctiunile date si au subliniat ca masura a fost luata fara o analiza prealabila si fara a cauta solutii cu un impact mai redus asupra vietii private a angajatilor.

"In situatia in care nu exista dispozitii legale exprese, nu se poate recurge la o prelucrare a datelor biometrice (amprentele angajatilor), decat daca aceste masuri sunt proportionale cu riscurile cu care se confrunta operatorul (angajatorul) si se justifica temeinic necesitatea luarii unei asemenea masuri intruzive in viata privata a persoanelor vizate (angajatii)", puncteaza sursa citata.

Amprentarea in scopul intocmirii pontajului a fost considerata o masura excesiva, deoarece duce la cresterea riscului incalcarii drepturilor si libertatilor salariatilor in raport cu interesul angajatorului.

Nota: Persoanele care considera ca datele cu caracter personal le-au fost prelucrate cu incalcarea legii pot face plangeri la ANSPDCP. Mai multe informatii despre aceasta procedura pot fi gasite aici.