UPDATE: ICCJ a stabilit în ce condiţii pot nevăzătorii să se pensioneze mai devreme. Decizia se aplică deja

Decizia ICCJ nr. 16 din 21 septembrie 2015, luată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 864 din 19 noiembrie şi a devenit obligatorie de la data publicării.

Judecătorii ICCJ au hotărât că, în interpretarea Legii pensiilor, nevăzători sunt consideraţi doar cei cu handicap vizual grav. Prin urmare, doar aceştia au dreptul să ceară mai devreme pensia pentru limită de vârstă, nu şi cei cu handicap vizual accentuat.

"Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul  Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, noţiunea de «nevăzător» se referă exclusiv la cecitatea absolută", este precizat în documentul amintit.

Actuala lege a pensiilor stabileşte (la fel ca vechea lege a pensiilor, de altfel) că nevăzătorii pot să ceară mai devreme pensia pentru limită de vârstă, indiferent de vârsta pe care o au, dacă au realizat minimum o treime din stagiul complet de cotizare. Totuşi, actul normativ nu face şi o distincţie între gradele de handicap vizual, motiv pentru care s-a cerut ICCJ-ului să decidă dacă prevederile fac referire strict la persoanele cu handicap vizual grav sau dacă le includ şi pe cele cu handicap vizual accentuat.

Concret, din cauza practicii neunitare a instanţelor, Avocatul Poporului (AP) a promovat la ICCJ acest recurs în interesul legii, considerând că atât persoanele cu handicap vizual grav, cât şi cele cu handicap vizual accentuat ar trebui să poată să ceară mai devreme pensia pentru limită de vârstă. "Promovarea recursului în interesul legii s-a datorat faptului că textele de lege sus-menţionate au fost interpretate şi aplicate diferit, atât la nivelul caselor teritoriale de pensii, cât şi la nivelul instanţelor judecătoreşti, situaţie ce a determinat în unele cazuri stabilirea unor debite de 50.000-65.000 de lei", scria într-un comunicat de presă al AP din primăvara acestui an.

AP a constatat că prin hotărârile judecătoreşti au fost conturate două opinii diferite: dacă unele instanţe au considerat că termenul de "nevăzător" se referă exclusiv la persoanele cu handicap vizual grav, altele au apreciat că acesta le include şi pe cele cu handicap vizual accentuat. "Avocatul Poporului susţine că dispoziţiile (...) se aplică şi persoanelor cu grad de handicap accentuat. Aceasta deoarece, între altele, legea nu distinge cu privire la gradul de handicap, ci numai sub aspectul tipului de handicap, respectiv vizual şi celelalte tipuri de handicap", era explicat în comunicat.

Având în vedere legislaţia în vigoare, instituţia a opinat că înţelesul termenului de "nevăzător" nu poate fi echivalat cu cel de "orb" şi nici că acesta este aplicabil strict persoanelor cu handicap grav. Pe deasupra, aşa cum se arăta în documentul transmis ICCJ-ului, prevederea din Legea pensiilor are în vedere persoanele cu capacitate de muncă. Deoarece persoanele cu handicap grav sunt cele care şi-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă, acestea nu sunt în stare să realizeze un stagiu de cotizare.

"Textele legale în cauză se referă la asiguraţii nevăzători care au realizat stagii de cotizare în condiţii de handicap preexistent (...). Ca atare, realizând reglementarea în speţă, legiuitorul a avut în vedere persoanele care au capacitate de muncă. Or, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate/grav sunt cele care şi-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă (...). Aceştia au pierdut total şi capacitatea de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, necesitând îngrijire şi supraveghere permanentă din partea altei persoane. În mod evident, o astfel de persoană nu este capabilă să realizeze un stagiu de cotizare, fie şi de zece ani. Pe cale de consecinţă, dacă s-ar accepta interpretarea că textele de lege privind pensionarea nevăzătorilor cu handicap preexistent se aplică exclusiv celor cu handicap grav, aceste texte ar rămâne fără obiect", scria în documentul amintit.

Stagiul complet de cotizare este, în prezent, de 35 de ani, indiferent de sex. Totuşi, atingerea acestuia se face treptat, în funcţie de data naşterii şi de sex, astfel că, în baza Legii pensiilor, stagiul complet pentru unele persoane poate fi mai mic de 35 de ani.

Important! Deciziile date de ICCJ sunt obligatorii pentru toate instanţele de la momentul publicării în Monitor.