Proiectul de lege initiat de Ministerul Administratiei si Internelor propune modificarea art. 257 - Ultrajul si art. 279 - Ultrajul judiciar din Codul penal, in sensul majorarii pedepselor pentru aceste fapte, cu scopul de a descuraja actiunile violente indreptate impotriva reprezentantilor autoritatilor statului, precum: amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatatoare de moarte sau omorul.
Potrivit reglementarilor din Codul Penal, atunci cand toate aceste infractiuni sunt indreptate impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat (politisti, jandarmi), vorbim despre ultraj.
Ultrajul judiciar apare atunci cand infractiunile mai sus mentionate sunt savarsite asupra unui procuror sau judecator, dar se aplica si faptelor comise impotriva unui avocat in legatura cu exercitarea profesiei.
Care vor fi pedepsele pentru agresorii politistilor sau magistratilor?
Conform initiativei legislative, faptele de violenta comise asupra unui politist, jandarm, procuror sau judecator, aflati in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii urmeaza a se sanctiona cu pedeapsa prevazuta pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu doua treimi. In prezent, majorarea limitelor de pedeapsa se face doar cu jumatate in cazul politistilor si jandarmilor si cu o treime, in cazul altor reprezentanti ai autoritatii statului.
Concret, prin proiectul de lege initiat de MAI, lovirea sau alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, indreptate impotriva categoriilor profesionale mentionate, ar urma sa fie pedepsita cu inchisoarea de pana la trei ani si trei luni.
In cazul in care sanatatea victimei va fi afectata, fiind nevoie de ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile, vinovatul va fi pasibil de pedeapsa cu inchisoare de pana la opt ani si trei luni.
In cazul in care pentru ingrijirea victimei vor fi necesare mai mult de 90 de zile de spitalizare, sau daca acesteia ii va fi cauzata o infirmitate sau un prejudiciu estetic grav si permanent, faptasul ar putea primi peste 11 ani de inchisoare.
De asemenea, daca se va dovedi ca cel care a comis infractiunea a urmarit producerea consecintelor de mai sus, instanta il va putea condamna la 16 ani de inchisoare pe vinovat.
In cazul in care proiectul va fi aprobat, pedeapsa pentru lovirile sau vatamarile care vor cauza moartea politistilor, jandarmilor sau magistratilor ar putea depasi 30 de ani de inchisoare.
Important! Cu aceleasi pedepse, mentionate anterior, sunt sanctionate si faptele indreptate impotriva unui membru de familie al functionarului public, judecatorului sau procurorului, dupa caz.
Initiatorii proiectului doresc, de asemenea, majorarea pedepselor pentru faptele de ultraj care au ca victime celelalte categorii de functionari publici care indeplinesc functii ce implica exercitiul autoritatii de stat.
Potrivit unui comunicat de presa publicat de Ministerul de Interne, protectia prin legea penala asigurata angajatilor MAI si celorlalti functionari investiti cu autoritatea statului reprezinta o garantie a exercitarii atributiilor ce le revin acestora si nicidecum un privilegiu.
“Evenimentele inregistrate in ultimul timp, cat si analizele pe care le-am facut cu structurile de specialitate ale MAI, ma determina sa am aceasta initiativa. Sustin cu tarie, ca cei care reprezinta autoritatea statului trebuie sa fie respectati si mai bine protejati de lege”, a declarat Gabriel Oprea, viceprim-ministrul pentru securitate nationala.
MAI informeaza totodata, in document, ca aproximativ 250 de sesizari pentru fapte de ultraj au fost inregistrate de Politia Romana in prima jumatate a anului, iar in 2014 au fost consemnate aproape 600 de astfel de fapte.
Atentie! Proiectul de lege initiat de Ministerul de Interne nu se aplica inca. Acesta a fost inaintat Ministerului Justitiei, cel care are competenta de a reglementa cadrul normativ si institutional al sistemului judiciar si al infaptuirii justitiei ca serviciu public. Pentru a se aplica, proiectul trebuie aprobat, adoptat de Parlament, promulgat de presedinte si apoi publicat in Monitorul Oficial.