Activitatea firmelor: Ce modificări importante au intrat în vigoare în 2015

Eliminarea obligativităţii folosirii ştampilei pentru persoanele juridice de drept privat a fost introdusă în luna iulie, prin intermediul OG nr. 17/2015.

Actul normativ menţionat prevede, printre altele, eliminarea obligativităţii folosirii ştampilei pentru documentele depuse la instituţiile şi autorităţile statului. De asemenea, din 23 iulie, ştampila nu mai trebuie aplicată nici pe documentele emise în relaţia dintre persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat şi entităţile fără personalitate juridică.

În ceea ce priveşe persoanele juridice de drept public, acestea sunt obligate în continuare să aplice ştampila pe documentele pe care le emit. 

Mai multe informaţii despre acest subiect puteţi citi aici. 

Legea care limitează încasările şi plăţile în numerar efectuate de firme a intrat în vigoare pe 9 mai, moment din care societăţile pot realiza tranzacţii în numerar doar în limitele stabilite.

Mai precis, potrivit Legii nr. 70/2015, încasările în numerar de la operatorii economici se vor realiza în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană, iar plăţile în numerar către firme se vor efectua în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

În ceea ce priveşte plăţile din avansuri spre decontare, acestea se vor realiza în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

O altă noutate adusă de Legea nr. 70/2015 este că plafoanele vor fi valabile nu doar pentru firme, ci si pentru alte categorii de contribuabili. Mai exact, este vorba despre: persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), liber profesionisti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică.

Mai multe detalii găsiţi aici. 

Noi modificări referitoare la Legea societăţilor au fost operate în luna iulie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 152/2015.

Potrivit actului normativ, firmele pot fi dizolvate de către tribunal în anumite situaţii ce nu erau reglementate anterior. Astfel, la cererea oricărei persoane interesate -- dar şi a ONRC -- tribunalul poate să pronunţe dizolvarea unei societăţi dacă aceasta nu-şi depune în termenul legal situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile. Noua prevedere este aplicabilă în situaţia în care perioada de întârziere este mai mare de 60 de zile lucrătoare.

Din acest articol puteţi afla şi care sunt celelalte situaţii în care mai poate fi pronunţată dizolvarea societăţilor. 

În prezent, înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (TVA) a societăţilor este mai dificilă, contribuabilii fiind nevoiţi să îndeplinească trei criterii în acest sens, prevăzute în Ordinul ANAF nr. 17/2015. 

Concret, este vorba în primul rând despre depunerea unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte dacă persoana impozabilă desfăşoară sau nu activităţi economice. Cel de-al doilea criteriu se referă la faptul că niciunul dintre administratorii/asociații persoanei impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA și nici persoana impozabilă însăși în cazul persoanei care solicită înregistrarea nu au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni, iar ultima cerinţă presupune evaluarea, pe baza unei analize efectuare de organele fiscale, a intenţiei şi a capacităţii persoanelor impozabile de a desfăşura activităţi economice.

În momentul în care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, contribuabilii trebuie să depună la organele fiscale competente cererea de înregistrare în scopuri de TVA (formularul 098), alături de formularul 088, cel în care sunt trecute datele de identificare.

AvocatNet.ro a scris aici şi aici despre modificările operate la procedura de înregistrare în scopuri de TVA. Din acest articol puteţi afla motivele pentru care Fiscul poate respinge pe loc o astfel de solicitare din partea contribuabilului.

Placheta cu Telefonul Consumatorilor, pe care firmele sunt obligate să o afişeze, a fost înlocuită la începutul anului cu un nou model.

Astfel, pe noua plachetă, care trebuie amplasată în câmpul vizual al consumatorului şi care este gratuită, trebuie regăsite următoarele informaţii:

• menţiunea expresă "Telefonul Consumatorilor 0219551";
• denumirea comisariatului regional în raza căruia firma îşi desfăşoară activitatea;
• denumirea comisariatului judeţean în raza căruia firma îşi desfăşoară activitatea, precum şi datele de contact ale comisariatului: adresa, numărul de telefon şi de fax;
• menţiunea: Reprezentaţii asociaţiilor de consumatori nu au drept de control al operatorilor economici, conform art. 42 din OG nr. 21/1992;
• menţiunea: Apelarea numărului 0219551 poate fi taxată în funcţie de tipul de abonament deţinut de consumator.

Aici găsiţi toate detalii despre acest subiect.

Amenzile aplicate firmelor care utilizează practici comerciale agresive sau înşelătoare, pentru a-şi prezenta produsele, s-au dublat în luna martie, atunci când a intrat în vigoare Legea nr. 33/2015 pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, act normativ care a modificat regulile în domeniu.

Mai exact, nivelul maxim al acestor amenzi a crescut de la 50.000 la 100.000 de lei.

Conform ANPC, firmele care aplică practici înşelătoare nu oferă informaţii clare despre produsele oferite, determinând consumatorul să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o. Practicile agresive sunt cele care limitează libertatea consumatorului de a alege şi constau în hărţuirea clientului.

Sancţiuni importante sunt aplicate şi comercianţilor care nu respectă obligaţiile privind emiterea bonului fiscal şi utilizarea caselor de marcat. Mai precis, aceştia nu riscă doar amenzi semnificative, ci chiar suspendarea activităţii sau închiderea magazinului.

Noile prevederi au intrat în vigoare la 1 martie, odată cu publicarea Ordinului MFP nr. 218/2015. 

Detalii mai multe sunt disponibile aici şi aici.

Persoanele juridice care nu respectă Legea nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, intrată în vigoare la finele lui octombrie, pot fi sancţionate cu amenzi care ajung şi la 25.000 de lei.

Astfel, cea mai mare amendă, ce pornește de la 15.000 de lei, dar poate ajunge până la 25.000 de lei, o vor primi operatorii comerciali care vor introduce pe piață ambalaje ce nu îndeplinesc cerințele esențiale cerute de lege. Mai exact, pentru a fi conformi cu legislația în vigoare, aceștia vor fi „obligați să introducă pe piață numai ambalaje la care suma nivelurilor concentrațiilor de plumb, cadmiu, mercur și crom hexavalent prezente în ambalaj sau în componentele acestuia nu depășește 100 de părți/milion raportat la greutate”.

Nerespectarea prevederii care impune colectarea selectivă de la populație prin sisteme de colectare selectivă, pe tipuri de materiale, de către operatorii de salubritate publică, precum și cele înființate de operatori economici care au o autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități va fi sancționată tot cu o amendă între 15.000 și 25.000 de lei. De asemenea, aceeași sancțiune se aplică și în cazul amestecării ambalajelor colectate selectiv.

Cele mai importante detalii pe această temă le găsiţi aici. 

Interdicţia desfăşurării de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic este inclusă în Legea nr. 282/2015, care a modificat recent OG nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Aceasta este valabilă până la momentul terminării eventualelor lucrări necesare pentru a reduce riscul seismic.

În principiu, reglementarea indică spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, folosite pentru desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane, adică sălile de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţiile pentru comerţ, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea.

Proprietarii sau administratorii construcţiilor/spaţiilor din aceste construcţii -- indiferent că sunt persoane fizice sau juridice -- şi asociaţiile de proprietari care nu vor respecta noua interdicţie riscă să primească amenzi cuprinse între 50.000 şi 70.000 de lei.

Mai multe informaţii despre acest act normativ, care a blocat practic activitatea a mii de firme, puteţi citi în acest articol publicat de AvocatNet.ro. Totodată, aici puteţi vedea cum arată documentele trimise de Poliţia Locală Bucureşti prin careFirmele bucureştene care-şi desfăşoară activitatea în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, ce prezintă pericol public pentru populaţie, sunt somate să înceteze activitatea în termen de 24 de ore.

Certificatele fiscale, adeverinţele şi toate celelalte documente emise de Fisc trebuie eliberate fără plata taxelor extrajudiciare de timbru.

Măsura este prevăzută în cuprinsul OG nr. 17/2015, act normativ care stabileşte practic scutirea de la plata taxei de timbru, care are valoarea de 2 lei, tuturor documentelor eliberate de organele fiscale din cadrul ANAF, a căror activitate este reglementată de Codul de procedură fiscală.

Aici puteţi citi mai multe despre subiect.

Indemnizaţia zilnică de delegare şi detaşare, pentru salariaţii care călătoresc prin ţară în interes de serviciu, a fost majorată printr-un act normativ publicat în ianuarie în Monitorul Oficial.

Concret, potrivit Ordinului MFP nr. 60/2015, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungând la 17 lei/zi.

De asemenea, a fost majorată la 45 de lei/noapte şi valoarea cheltuielilor de cazare care pot fi compensate pentru salariaţii care nu se cazează în unităţi de cazare, când sunt plecaţi în delegaţie.

Deşi majorarea diurnei vizează personalul din sectorul bugetar, şi afacerile din mediul privat sunt influenţate de modificare, având în vedere că valoarea indemnizaţiei de delegare pentru bugetari constituie un indicator de referinţă pentru calculul diurnei neimpozabile în mediul privat.

Prin urmare, un salariat angajat în mediul privat poate primi, în prezent, o diurnă neimpozabilă pentru delegaţie în ţară în sumă de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi. Pentru orice sumă de bani care depăşeşte această valoare, angajatul va trebui să plătească impozit pe venitul din salarii şi contribuţii de asigurări sociale obligatorii.

Mai multe informaţii găsiţi aici, iar în acest articol aveţi un ghid al diurnei.