Timp de mai mulţi ani, Codul de procedură fiscală a defavorizat contribuabilii în ceea ce priveşte stingerea datoriilor. Lipsa unor reglementări precise privind ordinea de stingere a debitelor dădea posibilitatea ca, în practică, organele fiscale să stingă întâi datoriile corelative şi abia apoi creanţa principală.
Totuşi, lucrurile s-au schimbat cu timpul, după ce actul normativ amintit anterior a fost modificat prin diverse Ordonanţe ale Guvernului, menite să sprijine contribuabilii să evite acumularea de noi datorii.
Noul Cod de procedură fiscală, ale cărui prevederi se aplică încă din prima zi a acestui an, clarifică modul în care vor fi stinse datoriile, reglementând acest aspect la Titlul VII - Colectarea creanţelor fiscale, Capitolul II - Stingerea creanţelor fiscale prin plată, compensare şi restituire.
Concret, la art. 165 din documentul citat este stipulat că, în cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de obligaţii fiscale (impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, ordinea de stingere a datoriilor este următoarea:
- se sting cu prioritate toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii acestora;
- după stingerea tuturor obligaţiilor fiscale principale, se sting obligaţiile fiscale accesorii (dobânzi şi penalităţi), în ordinea vechimii acestora.
Ulterior, legiuitorul prevede stingerea, la solicitarea debitorului, a obligaţiilor cu scadenţe viitoare.
Totuşi, potrivit Codului de procedură fiscală, va exista şi o excepţie de la prevederile redate mai sus. Astfel, în cazul obligaţiilor fiscale de plată stabilite de organele fiscal cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligaţie fiscală.
În scopul stingerii obligaţiilor fiscale, vechimea acestora se va stabili astfel:
- în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;
-
în funcţie de termenul de plată prevăzut pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii. Termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării deciziei, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusiv;
b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv; - în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil/plătitor, în cazul în care legea prevede obligaţia acestuia de a calcula cuantumul obligaţiei fiscale;
- în funcţie de data primirii, în condiţiile legii, a titlurilor executorii transmise de alte instituţii.
Care este ordinea de stingere a debitelor pentru beneficiarii unei amânări la plată? Dar în cazul contribuabililor aflaţi în insolvenţă?
Codul de procedură fiscală stabileşte la art. 165, alin. (5), că ordinea de stingere pentru beneficiarii unei amânări la plată este următoarea:
- obligaţiile fiscale datorate, altele decât cele care fac obiectul amânării la plată;
- obligaţiile fiscale amânate la plată.
În ceea ce priveşte debitorii care se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, ordinea de stingere va fi următoarea:
- obligaţii fiscale născute după data deschiderii procedurii insolvenţei, în ordinea vechimii;
- sume datorate în contul ratelor din programele de plăţi ale obligaţiilor fiscale, cuprinse în planul de reorganizare judiciară confirmat, precum şi obligaţiile fiscale accesorii datorate pe perioada reorganizării, dacă în plan s-au prevăzut calcularea şi plata acestora;
- obligaţii fiscale născute anterior datei la care s-a deschis procedura insolvenţei, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora, în situaţia contribuabililor aflaţi în stare de faliment;
- alte obligaţii fiscale în afara celor prevăzute anterior.
Ordinea de stingere a datoriilor, diferită în cazul contribuabililor care beneficiază de ajutor de stat sub formă de subvenţii
Potrivit actului normativ care guvernează sistemul fiscal din România (alături de Codul fiscal), în cazul contribuabililor care beneficiază de ajutor de stat sub formă de subvenţii de la bugetul de stat pentru completarea veniturilor proprii, potrivit legii, se sting cu prioritate obligaţiile fiscale aferente perioadei fiscale la care se referă subvenţia, indiferent dacă plata este efectuată din subvenţie sau din veniturile proprii.
De altfel, o astfel de măsură a fost introdusă în legislaţia românească în vara anului 2012, atunci când OUG nr. 24/2012 a modificat prevederile vechiului Cod de procedură fiscală, aplicabil până la 31 decembrie 2015.
La acel moment, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice explicau că regulile anterioare de stingere a datoriilor pentru contribuabilii care obţineau subvenţii erau contradictorii prevederilor europene în materia ajutoarelor de stat, aceste ajutoare de stat neincluzând posibilitatea de a plăti datoriile istorice, ci numai datoriile curente (datorii pentru anii în care este aprobată subvenţia). Mai multe detalii despre acest subiect găsiţi aici.