Augustin Lazăr, propunerea MJ avizată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru postul de procuror general al PICCJ, a fost numit joi în funcţie prin decret prezidenţial, pentru un mandat de trei ani.
"În cadrul dialogului cu ministrul justiţiei, domnul procuror Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public. Domnul procuror Augustin Lazăr are o experienţă relevantă în management judiciar, având o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională. Anterior, ca procuror-şef la secţia de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PICCJ, a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii", au explicat reprezentanţii MJ într-un anunţ referitor la alegerea lui Lazăr pentru funcţia de procuror general.
În afară de Augustin Lazăr, celelalte candidaturi au fost depuse de Gheorghe Ivan (procuror la PICCJ), Oana Andrea Schmidt-Hăineală (procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov cu grad de parchet de pe lângă Curtea de Apel, membru CSM) şi Codruţ Olaru (adjunct al procurorului general al PICCJ).
Procurorul general al PICCJ este numit prin decret prezidenţial, aşa cum se arată în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la propunerea ministrului justiţiei. În acest sens, trebuie să existe şi un aviz al CSM, iar candidatul trebuie să se numere printre procurorii cu o vechime de cel puţin zece ani în funcţia de judecător sau procuror. În plus, candidatul trebuie să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau să fi colaborat cu acestea.
Numirea procurorului general se face pentru o perioadă de trei ani, existând posibilitatea unei singure reînvestiri.
Tiberiu Niţu, fostul procuror general, a fost numit în funcţie în mai 2013, de către fostul preşedinte Traian Băsescu, astfel că mandatul acestuia era aproape de final. Niţu a demisionat pe 2 februarie pentru a evita consecinţele asupra imaginii PICCJ, în condiţiile în care, potrivit Agerpres, numele său este implicat în scandalul legat de folosirea ilegală a coloanelor oficiale, în dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) referitor la fostul ministru Gabriel Oprea. Decretul prezidenţial pentru eliberarea din funcţie a lui Tiberiu Niţu a fost semnat şi apoi publicat în Monitorul Oficial pe 3 februarie.
Potrivit Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, "în cazul vacanţei funcţiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general". În cazul de faţă, prim-adjunctul care a preluat atribuţiile lui Niţu a fost Dimitrie Bogdan Licu.
În altă ordine de idei, propunerea MJ de reînvestire, în funcţia de procuror-şef al DNA, pentru următorii trei ani, a Laurei Codruţa Kovesi a fost avizată de CSM pe 28 martie, iar numirea prin decret prezidenţial s-a produs în data de 7 aprilie. Procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, de asemenea, la propunerea MJ, în baza avizului emis de CSM.