UPDATE: Normele Codului fiscal, modificate pentru a doua oară în 2016. Actul normativ a apărut în Monitor

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lansat la mijlocul lunii februarie, în dezbatere publică, un proiect de modificare a normelor Codului fiscal, iar luni, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 208, a fost publicată şi a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.

Reprezentanţii Guvernului au explicat recent, prin intermediului unui comunicat de presă, că noutăţile aduse normelor de aplicare la Codul fiscal aduc explicitări și noi exemplificări situațiilor determinate de diversitatea activității contribuabililor, scopul acestor completări fiind abordarea mai facilă a legislației fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare.

Concret, noutăţile vizează mai multe zone ale fiscalităţii, dintre care cele mai importante sunt:

La capitolul „Taxă pe valoarea adăugată”

• sunt aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plăţii;
• cartelele preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia sunt tratate similar cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii;
• o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze şi livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că realizează tranzacţii cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA;
• sunt clarificate condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens;

La capitolul „Accize și alte taxe speciale”

• este eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile, precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile;
• se clarifică situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor;
• sunt stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte;
• sunt specificate în mod expres documentele care însoțesc cererea de autorizare a expeditorului înregistrat și importatorului autorizat;
• se precizează expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală;
• sunt introduse prevederi potrivit cărora și producătorii naționali de lichid cu conținut de nicotină și de tutun destinat utilizării în dispozitive cu tutun încălzit au obligația de a se autoriza la autoritatea vamală teritorială;

La capitolul ”Impozite și taxe locale”

• sunt completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă, despre care AvocatNet.ro a scris deja aici;
• sunt aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună, caz în care obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren îi revine persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință;
• sunt exemplificate cazuri în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții, evidențiate în ordine descrescătoare și pentru care suprafața de cel mult 400 mp se determină o singură dată;
• în ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, este clarificată ”ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, în sensul că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeaşi perioadă, precum și în cazul persoanelor juridice pentru clădirile dobândite prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii fiind cea prevăzută  în procesul‐verbal de recepție finală;

La capitolul "Impozit pe venit"

• sunt aduse clarificări cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV - acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare;
• sunt corelate denumirile tipurilor de venituri neimpozabile, reprezentând contravaloarea alimentaţiei de protecţie și a materialelor igienico-sanitare, cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
• este clarificat tratamentul fiscal al veniturilor obținute de profesorii și cercetătorii nerezidenți care desfășoară activități în România și după expirarea perioadei pentru care convenția de evitare a dublei impuneri prevede scutire de impozit. Astfel, în funcție de natura venitului obținut din România de profesorii și cercetătorii nerezidenți se va aplica impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau impozitul pe salarii, după caz.