CNP-ul este obligatoriu pe factură? Iată părerea specialiștilor!

Ordinul ANAF nr. 1105/2016 pentru modificarea Ordinului ANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 242 din 1 aprilie 2016 și a intrat în vigoare la momentul publicării.

Concret, prin intermediul acestui act normativ a fost amânat termenul de intrare în vigoare a Ordinului ANAF nr. 3769/2015, despre care AvocatNet.ro a scris pe larg AICI. De asemenea, a fost eliminată obligația depunerii retroactive a formularului 394 pentru primele luni ale anului. Astfel, contribuabilii nu vor mai fi nevoiți să depună declarația în noul format și să înlocuiască astfel declarațiile depuse de la începutul anului și până la intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Totodată, potrivit acestui act normativ, firmele sunt obligate să raporteze CNP-ul clienților numai dacă au trecute aceste informații în contractele de prestări servicii/livrări de bunuri.

La solicitarea AvocatNet.ro, Bogdan Costea, Tax Partner la Viboal Findex consideră, în legătură cu obligativitatea trecerii CNP-ului pe factură, că potrivit noilor instrucțiuni și noului model al declarației 394, completarea CNP-ului este obligatorie în situația în care persoana impozabilă îl colectează de la persoana fizică din facturi, contracte (de prestări servicii, de furnizare utilități, vânzare de bunuri mobile și imobile).

Potrivit lui Bogdan Costea, vechiul model prevedea obligativitatea înscrierii CNP-ului și „este bine că s-a adus această clarificare”.

La rândul său, Radu Georgescu, Managing Partner la CFOnetwork, a explicat că „dacă nu au aceste date în contracte, (firmele) vor trece pe factură numele și adresa persoanei fizice”.

În opinia lui Radu Georgescu, obligativitatea trecerii CNP-ului este în contradicție cu Codul fiscal, care la art. 319 alin. (20) nu menționează, printre elementele necesare ale oricărei facturi, și completarea codului numeric personal.

Pe de altă parte, Managing Partner-ul CFOnetwork a explicat pentru AvocatNet.ro că nu vede logica completării informațiilor detaliate legate de vânzările către persoanele fizice (CNP și adresă).

„Persoanele fizice nu pot face evaziune cu taxa pe valoarea adăugată. Persoana fizică este consumatorul final, cel care suportă de fapt TVA-ul”, este de părere Radu Georgescu, care a mai afirmat că „Ministerul de Finanțe ar trebui să explice cum va folosi aceste date personale colectate prin intermediul declarației 394 și cum vor ajuta acestea la combaterea evaziunii cu TVA”.

Vă reamintim că, potrivit Codului fiscal, o factură trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele informații, despre care AvocatNet.ro a scris pe larg AICI: 

• numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
• data emiterii facturii;
• data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
• denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
• denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
• denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
• denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
• denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularităţile prevăzute în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
• baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
• indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;
• în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea "autofactură";
• în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
• în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare inversă";
• în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea "regimul marjei - agenţii de turism";
• dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecţie şi antichităţi", după caz;
• în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA la încasare";
• o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.

Precum am menționat anterior, Codul fiscal indică drept obligatorie mențiunea pe factură cu privire la „denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă”.

Concret, codul de identificare fiscală al beneficiarul este, potrivit Codului de procedură fiscală:

a) pentru persoanele juridice, precum şi pentru asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

b) pentru persoanele fizice şi juridice, precum şi pentru alte entităţi care se înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerţului, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;

c) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

d) pentru persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. c), codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;

e) pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal, numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal.

Tax Partner-ul Viboal Findex Bogdan Costea consideră că, având în vedere că CNP-ul nu este precizat în articolul din Codul fiscal referitor la elementele obligatorii ale unei facturi, acesta nu poate fi considerat un element obligatoriu.

CNP-urile constituie date cu caracter personal

În altă ordine de idei, potrivit legislației în vigoare, codurile numerice personale constituie date cu caracter personal, care se referă la orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale).

Astfel, o eventuală colectare a lor de la clienți ar genera implicații privind Legea 677/2011 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Conform acestei legi, prelucrarea CNP-urilor sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate să aibă loc în situația în care:

• Persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul;
• Prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală.

Legislația prevede că autoritatea de supraveghere poate să stabilească şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute mai sus, numai cu condiţia instituirii unor garanţii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.

Mai mult, prelucrarea datelor cu caracter personal implică înregistrarea în prealabil ca operator de date cu caracter personal.

Conform Legii 677/2011, consimţământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:

• când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;
• când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate;
• când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului;
• când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele;
• când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate;
• când prelucrarea priveşte date obţinute din documente accesibile publicului, conform legii;
• când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.