Concediul medical: Ce impact are acesta asupra relaţiilor de muncă dintre angajator şi salariaţi?

În prezent, situația concediilor medicale este reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit actului normativ, persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate (asigurați) au dreptul, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

Calculul și plata indemnizațiilor se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată. Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel târziu la data de cinci a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
 
În ceea ce privește impactul concediului pentru incapacitate de muncă asupra relațiilor dintre angajat și angajator, trebuie să facem următoarele precizări:
 
1. Incapacitatea temporară de muncă și suspendarea contractului individual de muncă. Principalul efect al incapacității temporare de muncă este suspendarea contractului individual. Astfel, conform prevederilor art. 50 din Codul Muncii, contractul individual de muncă se suspendă de drept în situația concediului pentru incapacitate temporară de muncă. Practic, în perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, salariatul nu va presta activitatea asumată contractual și nu va beneficia de drepturi salariale, acesta fiind beneficiarul unei indemnizații pentru incapacitate de muncă acordată conform prevederilor OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

2. Incapacitatea temporară de muncă și termenul de preaviz. Având în vedere că incapacitatea de muncă are ca efect principal suspendarea contractului individual de muncă, situația suspendării se transpune și termenului de preaviz, atât în cazul demisiei, cât și în cazul concedierii. Astfel, în situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.

3. Incapacitatea temporară de muncă și concedierea. Conform art. 60 din Codul Muncii, concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical emis conform legii. Această interdicție nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condițiile legii.

4. Incapacitatea temporară de muncă și concediul de odihnă. În conformitate cu prevederile legale, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă se consideră perioade de activitate prestată. Un alt aspect impus de art. 145 din Codul Muncii este că, în situația în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta din urmă se întrerupe, urmând ca salariatul în cauză să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, iar când acest lucru nu este posibil zilele neefectuate vor fi reprogramate. Salariatul va avea dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediu de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

În final, precizăm că, potrivit art. 49 alin. (5) din Codul Muncii, în cazul în care în perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă (contractul individual fiind suspendat de drept) intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.