Executarea silită: Când poate să intre în casa ta un executor judecătoresc

Articol scris de avocatul Adrian Cuculis.

Pe cât de importantă este această procedură, având în vedere nivelul invaziv în care se desfăşoară intrarea în imobilele celor executaţi silit, pe atât de puţin este reglementată, lăsând loc, în mod evident, pentru abuzuri ce n-au încetat să apară în practică.

Astfel, articolul 680 din Codul de procedură civilă, denumit sugestiv “Accesul la bunurile debitorului”, prevede următoarele:

“(1) În vederea executării unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane, precum şi în orice alte locuri, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, cu concursul forţei publice.
(2) În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti (contracte bancare, de leasing, împrumuturi la instituţii financiare nebancare etc. - n. a.), la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviinţare a executării silite ori pe cale separată, instanţa competentă va autoriza intrarea în locurile menţionate la alin. (1). Instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.”

De ce intrarea în casa datornicului poate fi neconstituţională

De aici reiese elementul neconstituţional, bazat pe faptul că încheierea dată, pe de-o parte, se emite fără posibilitatea de a fi atacată, şi, pe de altă parte, se arată foarte clar că debitorul, respectiv cel care urmează să sufere procedura invazivă de intrare în imobilul acestuia, nu este citat la proces.

Dacă în privinţa faptului că debitorul nu este citat putem să apreciem că acesta este un aspect cu conotaţii abuzive din partea unei norme de drept, despre faptul că încheierea nu poate fi atacată şi nici nu este comunicată debitorului putem spune că intră în contradicţie normele constituţionale cu privire la dreptul la viaţă intimă şi privată şi dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Articolul 26 din Constituţie: “Viaţa intimă şi privată
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

Articolul 27 din Constituţie: “Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.”

Totul ar fi în regulă dacă şi debitorul ar avea posibilitatea efectivă să se apere cu privire la vătămările ce urmează să le suporte cu privire la procedura explicată mai sus, astfel încât, chiar dacă se arată că în executarea unei hotărâri se poate intra în casa datornicului, faptul că debitorul nu se poate apăra echivalează în mod clar cu o lipsă a accesului la justiţie şi a dreptului de a se apăra. Or, o asemenea situaţie nu poate fi folosită pentru a ascunde o hibă a legii şi a pune în aplicare o hotărâre pe care persoana debitoare urmează să o sufere fără ca aceasta să se apere în prealabil şi fără posibilitatea viitoare de contestare într-o cale superioară de atac.

Cum te poţi apăra împotriva unei posibile intrări în imobil a executorului

Procedura ce vă asigură că executorul nu va avea posibilitatea să mai facă acte de executare se numeşte suspendarea executării silite. Evident, procedura este una rapidă, fapt pentru care, imediat după contestarea executării silite, în cadrul unei contestaţii la executare, se depune la aceeaşi instanţă unde s-a depus contestaţia la executare o nouă cerere, denumită suspendare provizorie a executării silite, tocmai în scopul de a bloca orice activitate execuţională.

Executorul judecătoresc nu are dreptul să intre în imobilul datornicului înainte de ora 6:00 şi nici după ora 20:00. De asemenea, executorul n-are acest drept nici în zilele de sâmbătă şi duminică ori în sărbătorile legale. De reţinut este că orice fel de încălcare de la regulile prezentate mai sus atrage imediat nulitatea executării silite desfăşurate.

În cazul în care sunteţi într-o asemenea situaţie şi aţi contestat executarea silită, în cadrul unei contestaţii la executare, invocaţi excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi. Dacă instanţa de judecată va găsi întemeiată cererea, atunci va trimite catre Curtea Constituţională a României (CCR) analiza acestui articol, astfel că, în calitate de contestator, aţi putea beneficia de efectele deciziei viitoare a CCR, aşa cum s-a întâmplat cu privire la articolul 666 din Codul de procedură civilă, caz în care mii de oameni au scăpat de executarea silită, având în vedere că CCR a aplicat decizia tuturor contestaţiilor la executare pornite şi nesoluţionate la data publicării documentului în Monitorul Oficial.

Mai exact, prin Decizia nr. 895/2015, CCR a declarat neconstituţionale prevederile ce stabileau că încuviinţarea executării silite se poate face direct de către executorii judecătoreşti. Astfel, Codul de procedură civilă a fost modificat în februarie, prin ordonanţă a Guvernului, pentru a întoarce competenţa de încuviinţare în atribuţiile instanţelor.

Atenţie! Nu folosiţi cuvinte jignitoare, nu îmbrânciţi şi nu loviţi persoanele ce efectuează intrarea în imobil. Aţi putea fi trimis la Parchet dacă fapta întruneşte elementele unei infracţiuni. Calea corectă este să apelaţi la instanţa de judecată, de unde puteţi să solicitaţi pe viitor, dacă vă sunt încălcate drepturile, inclusiv daune morale sau materiale.