UPDATE: Legea ce oferă protecție suplimentară la concediere liderilor sindicali, neconstituțională

__________

ACTUALIZARE (01.07.2021): Proiectul de lege a fost respins ulterior, în iunie 2021, astfel că nu se poate aplica.
__________

În octombrie, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Dialogului Social nr. 62/2011 a trecut de Parlament pentru a doua oară, după ce președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acesteia. Totuși, actul a fost contestat de Guvern la CCR, iar judecătorii au decis miercuri că acesta este neconstituțional. Prin urmare, ca să se poată aplica, proiectul va trebui să treacă pentru a treia oară prin procedura parlamentară de legiferare.

În esență, magistrații au reiterat ideea din 2015 că protejarea liderilor sindicali trebuie făcută doar în raport cu activitatea sindicală pe care o desfășoară și-atât. „Curtea a reținut că reglementarea criticată consacră o protecție împotriva concedierii a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pentru alte motive decât activitatea efectiv desfășurată în această calitate, respectiv, cât privește aceste din urmă motive, pentru o durată ce depășește durata mandatului. Or, protecția persoanelor alese în funcții de conducere ale sindicatelor trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată (...)”, scrie într-un comunicat publicat miercuri de CCR.

Mai precis, proiectul dispunea, în esenţă, că liderii sindicali nu puteau fi concediaţi, atât în timpul mandatului, cât şi timp de doi ani de la încetarea acestuia, pentru motive ce nu ţin de persoana lor (desfiinţarea locului de muncă), pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului primit.

„Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”, era prevăzut în propunerea de act normativ.

Totuşi, interdicția urma să nu fie valabilă în cazul în care angajatorul intra în reorganizare judiciară sau în faliment. În același timp, liderii sindicali puteau fi concediați dacă, timp de doi ani la rând, nu treceau cu succes de evaluarea profesională anuală (adică primeau calificativul „necorespunzător”). „Prevederile (...) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii, ori în situaţia în care, doi ani consecutivi, salariatul a primit la evaluarea profesională anuală calificativul necorespunzător”, scria în actul indicat. 

De altfel, interdicţia de a concedia această categorie de persoane nu este inclusă, în prezent, în Legea dialogului social, acolo unde se interzice doar "modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă ale membrilor organizaţiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenţa la sindicat şi activitatea sindicală". Aşadar, atât actuala interdicţie, cât şi cea neconstituțională urmau să fie valabile inclusiv în cazul raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici şi funcţionarilor publici cu statut special.

Șeful statului a decis, după prima adoptare de către Parlament, să trimită proiectul la reexaminare, subliniind că liderii sindicali deja sunt protejaţi de prevederile Codului muncii, exclusiv în raport cu activitatea sindicală pe care o desfăşoară. În plus, parlamentarii erau atenționați că n-au luat în considerare o decizie recentă a CCR referitoare chiar la liderii sindicali.

Interdicţia absolută de a concedia liderii sindicali, contrară Constituției

Prin intermediul unei decizii din 2015, Curtea Constituţională a constatat că interdicţia absolută de a concedia liderii sindicali este contrară Legii fundamentale a ţării.

Concret, este vorba de neconstituţionalitatea dispoziţiei din Codul muncii (litera g a alineatului 1 al articolului 60) care stabilea că este interzisă concedierea salariaţilor pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, exceptând pentru săvârşirea unei abateri disciplinare grave sau a unor abateri disciplinare repetate ori pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului.

Practic, judecătorii au apreciat că prevederea respectivă instituie o interdicţie absolută, indiferent că există sau nu o legătură între activitatea sindicală desfăşurată şi motivele concedierii. Astfel, imposibilitatea absolută de a concedia liderii sindicali afectează interesele angajatorilor, care trebuie să suporte o sarcină excesivă.

Totuşi, aşa cum CCR a subliniat în decizia sa, protecţia persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatului (doar în raport cu activitatea sindicală desfăşurată efectiv) este deja asigurată de o altă dispoziţie a Codului muncii (alineatul 2 al articolului 220). Conform prevederii, angajatorii n-au voie să concedieze, pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului primit de la salariaţii unităţii.

Notă: Informaţii pe larg despre decizia CCR cu privire la concedierea liderilor sindicali pot fi găsite aici.

Atenţie! Propunerea legislativă NU se aplică. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie adoptată din nou de Parlament, promulgată prin decret prezidenţial şi publicată în Monitorul Oficial.