Reminder: Astăzi este termenul-limită pentru declararea veniturilor din străinătate

Cetățenii români cu domiciliul în România, care au realizat venituri din străinătate în anul 2015, cu excepția salariilor plătite de un angajator străin pentru activitățile desfășurate în străinătate, au obligația să depună Formularul 201 la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Astăzi este termenul-limită de depunere a Declarației 201. În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice a publicat recent un ghid explicativ de completare a Formularului.

Potrivit Ordinului ANAF nr. 3605/2015, Declarația 201 se depune de către persoanele fizice care au realizat venituri din străinătate, impozabile în România, în urma următoarelor activități:

• venituri din activităţi independente: profesii libere, activități comerciale, valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• venituri din cedarea folosinţei bunurilor: obținute din închirierea unor imobile ori alte bunuri mobile situate pe teritoriul unor alte state;
• venituri din activităţi agricole, piscicultură, silvicultură;
• venituri din investiții, cum ar fi: dividende, dobânzi (doar dacă acestea sunt încasate în conturi deschise în afara României ori în baza unor contracte civile încheiate cu nerezidenți), câștiguri din transferul titlurilor de valoare și alte venituri din investiții;
• venituri din premii și din jocuri de noroc;
• venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, pentru proprietăți (case, terenuri) deținute în afara teritoriului României;
• venituri din pensii;
• remunerații/indemnizații ale membrilor consiliului de administrație/administrator/cenzori și alte venituri similar celor din România;
• operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract și alte operațiuni similare;
• și alte venituri impozabile potrivit titlului IV din Codul fiscal.

Important! Veniturile se declară pentru fiecare țară-sursă și pentru fiecare categorie de venit realizat, chiar dacă pentru aceste venituri s-au depus declarații și, după caz, s-au plătit impozite și în statul sursă. De asemenea, este important de precizat că veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit potrivit Codului fiscal.

Ce alte venituri se mai declară?

Ordinul ANAF stabilește că trebuie declarate și sumele primite de membrii consiliului de administrație/administrator/cenzor, remunerațiile primite de aceștia în baza unui mandat, indemnizația administratorilor, sume din profitul net cuvenite administratorilor, sumele primite de reprezentanți în adunarea generală a acționarilor și în consiliile de administrație, beneficiile în bani sau în natură obținute în calitate de membru al consiliului de administrație/administrator/cenzor/ fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere, precum și oricare alte sume similare obținute în calitate de membru al consiliului de administrație/administrator/cenzor/fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere. 

Totodată, în cazul persoanelor fizice care, în 2015, au realizat venituri din străinătate, impozabile în România, din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii sunt obligate să menţioneze perioada de deţinere a proprietăţilor imobiliare care au fost înstrăinate anul trecut, bifând căsuţa corespunzătoare perioadei de deţinere a acestora.

În cazul moștenitorilor care nu au dezbătut succesiunile după autor sau certificatul de moștenitor nu a fost finalizat în termen de doi ani de la data decesului autorului, declaraţia se depune de către contribuabilii moştenitori, bifând, în acest caz, căsuţa „Cu titlu de moştenire”.

Se declară sau nu salariile obținute în străinătate?

Așa cum este stipulat în Codul fiscal, veniturile din activități dependente - salarii - desfășurate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile și nu se declară în România. Cu alte cuvinte, NU se declară veniturile din salariile obținute în străinătate, salarii plătite de un angajator străin care nu domiciliază în România.

În schimb, persoanele rezidente române și cele care îndeplinesc condițiile de rezidență specificate în articol depun declarația de venituri și dacă desfășoară activitate salarială în străinătate și sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România), doar în cazul în care același venit din salarii a fost supus impunerii atât în România, cât și în străinătate.

Mai precis, cetățenii rezidenți fiscal în România care lucrează în străinătate, prin detașare sau orice altă formă asemănătoare, și sunt plătiți de un angajator cu sediul în România trebuie să depună Declarația 201 la ANAF.

Regularizarea impozitului datorat de rezidentul român se realizează de către Fisc dacă același venit din salarii este supus impunerii, atât în România, cât și în străinătate - statului străin revenindu-i dreptul de impunere potrivit convenției de evitare a dublei impuneri.

Cine depune Formularul 201

Declarația privind veniturile realizate din străinătate, Formularul 201, trebuie depusă la Fisc de către persoanele fizice care sunt rezidente fiscal în România, cetățeni români sau străini. Astfel, potrivit legislației în vigoare, au obligația să completeze Formularul 201 următoarele categorii de contribuabili:

• persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România;
• persoanele fizice nerezidente al căror centru de interes vital – averea, familia, copiii – este în România;
• persoanele fizice nerezidente care stau în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, într-un interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat; 
• persoanele persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență, care desfășoară activitate salarială în străinătate într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și sunt plătite pentru activitate salarială din străinătate de sau în numele unui angajator rezident în România ori cu un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui sediu permanent în România), în următoarele situații:
  • dacă persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s-a desfășurat activitatea;
  • dacă detașarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit, întrucât între părți (angajat-angajator) nu mai există relații contractuale generatoare de venituri din salarii.

Excepție: Nu este considerată persoană fizică rezidentă în România cetățeanul străin cu statut diplomatic sau consular, funcționar sau angajat al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în România, funcționar sau angajat al unui stat străin și nici membrii familiei.

Veniturile se convertesc în lei 

Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal 2015, precum și impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în valută, se convertesc în lei, la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României (BNR), din anul de realizare a venitului.

În schimb, veniturile din străinătate, precum și impozitul aferent, exprimate în moneda statului respectiv, dar care monedă nu este cotată de BNR, vor fi transformate astfel:

• din moneda statului în care s-au realizat sursele de venit într-o valută de circulație internațională, de exemplu Euro sau dolari americani. În acest caz, se folosește cursul de schimb din țara unde s-a realizat sursa de venit;
• din valută de circulație internațională în lei. În acest caz se folosește cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, din anul de realizare a venitului reespectiv.

Pentru cursul BNR poate fi accesat site-ul băncii centrale: www.bnr.ro.

Cum se procedează în cazul dublei impuneri

Impozitele plătite în alte state pot fi deduse din impozitul datorat în România, în anumite condiții. Cu toate acestea, veniturile aferente trebuie declarate, conform prevederilor legale, și în România.

Așadar, legislația în vigoare spune că persoanele fizice rezidente care, pentru același venit și în aceeași perioadă impozabilă, sunt supuse impozitului pe venit atât ȋn România, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate.

Această facilitate fiscală se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

• se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin în care s-a plătit impozitul;
• impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost achitat direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reținere la sursă de către plătitorul venitului. În acest caz se va face dovada plății impozitului în străinătate, printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;
• venitul pentru care se acordă deducerea este un venit impozabil, conform reglementărilor Codului Fiscal. Deducerea, astfel, se acordă pȃnă la nivelul impozitului plătit în străinătate, dar nu poate fi mai mare ca impozitul datorat în România, aferent venitului impozabil din străinătate.

Important! În situația în care contribuabilul obține venituri din mai multe state, deducerea fiscală se va calcula pentru fiecare țară și pe fiecare natură de venit. De asemenea, Formularul 201 se completează și de contribuabilii care realizează un venit într-o țară cu care România a semnat convenția de evitare a dublei impuneri. Și în acest caz se va depune un document justificativ care atestă plata impozitului în străinătate, eliberat de autoritatea competentă a statului străin.

Documentele justificative, certificatele sau alte înscrisuri care se vor anexa la Declarația 201 și sunt într-o limbă străină vor fi însoțite de traduceri în limba română, certificate de traducători autorizați de Ministerul Justiției.

Contribuabilii care nu-și depun în termen Declarația 201 privind veniturile realizate din străinătate până la data de 25 mai inclusiv, pot fi sancționați cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

Unde și cum se depune Formularul 201?

Declarația 201 se poate obține de la sediile unităților fiscale. De asemenea, se poate descărca gratuit de pe site-ul ANAF: secțiunea Asistență contribuabili sau, tot online, subsecțiunea „Declarații electronice”.

Formularul poate fi depus la registratura unităților teritoriale, pe suport de hârtie, completat în două exemplare, dintre care unul rămâne la Fisc, iar celălalt la contribuabil.

De asemenea, mai poate fi depus la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. 

O altă variantă de depunere este tot online, pe portalul http://www.e-guvernare.ro/. Pentru depunerea electronică însă este necesar un certificat digital, eliberat în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.