Notarii nu vor mai putea fi cercetați pentru corupție și vor fi excluși mai greu din profesie

Proiectul de lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995 a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în cursul zilei de marți, în timp ce Camera Deputaților a dat votul final ieri.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ mai are nevoie de semnătura președintelui României și de publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului adoptat de deputați, notarii publici nu vor mai putea fi asimilați funcționarilor publici din punct de vedere al răspunderii penale. Prin urmare, acestora nu li se va mai aplica legislația anticorupție, reprezentată de Legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Notarul public nu poate fi asimilat funcţionarului public din punct de vedere al răspunderii penale pentru deciziile şi activitatea organizatorică şi administrativă depusă la biroul notarial şi în cadrul celorlalte structuri ale organizaţiei notariale”, se arată în forma finală a proiectului de lege, adoptată ieri de Camera Deputaților.

Totodată, prin intermediul proiectului de lege referitor la modificarea Legii notarilor, aceștia vor putea fi excluși din profesie mai greu, și anume doar atunci când vor fi condamnați definitiv la închisoare cu executare, și nu cu suspendare cum se întâmplă în prezent. Mai precis, potrivit art. 40 din Legea notarilor, care a fost modificat de parlamentari, calitatea de notar publica va înceta în cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, se va dispune „condamnarea cu executare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni de serviciu”.

De menționat că, în varianta adoptată de senatori, mențiunea de „săvârșire cu intenție” nu era menționată.

Vă reamintim că, în prezent, calitatea de notar public încetează în următoarele situații: 

• când are loc renunţarea scrisă la calitatea de notar public;
• în cazul constatării incapacităţii de muncă;
• în caz de neexercitare a funcţiei, fără justificare, o perioadă neîntreruptă de cel puţin șase luni;
• prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;
• în cazul văditei incapacităţi profesionale, constatată în urma controlului exercitat în condiţiile prezentei legi;
• când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea cu intenţie a unei alte infracţiuni;
  • Notă: Potrivit documentului adoptat de deputați, acest paragraf va fi înlocuit cu următorul: „când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea cu executare pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni de serviciu”
• în cazul în care notarul public nu mai îndeplineşte condiţiile obligatorii pentru intrarea în profesie (nu este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene şi nu are domiciliul sau reşedinţa în România, nu are capacitate deplină de exerciţiu, nu este licenţiat în drept, are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni; nu se bucură de o bună reputaţie, nu cunoaște limba română sau nu este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei);
• în cazul constatării unei boli psihice ireversibile;
• prin deces.

Notarii vor putea emite titlu executoriu referitor la unele creanțe

Proiectul de act normativ adoptat ieri de Camera Deputaților mai aduce o noutate cadrului legislativ pe care se bazează profesia de notar. Astfel, în cazul în care va exista o cerere din partea unor creditori, notarii publici vor putea să emită un „titlu executoriu referitor la creanțele necontestate”.

Astfel, titlul executoriu notarial va putea fi eliberat de notarul public din circumscripția teritorială a judecătoriei în care îşi are domiciliul debitorul, cu excepţia municipiului Bucureşti, pentru care competenţa se întinde pe tot cuprinsul municipiului.

Mai precis, printre creanțele la care se face referire în proiectul de lege amintit se află chiriile datorate pentru locuințe sau pentru suprafețele locative cu altă destinație decât locuințe ce fac obiectul unui contract de chirie, costul reparaţiilor pentru pagubele produse de locatarii imobilelor din vina acestora, precum și următoarele:

• contravaloarea consumurilor pentru apă, energie electrică, gaze naturale, salubritate sau alte servicii comunitare de utilităţi prevăzute de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, precum şi a abonamentelor radio-tv şi cablu tv, a serviciilor de pază neachitate la scadenţă;
• datoriile locatarilor sau ale proprietarilor către asociaţiile de locatari sau proprietari ce provin din obligaţiile lor de plată la cotele din cheltuielile comune de orice fel, precum şi orice alte obligaţii de plată către acestea, a majorărilor de întârziere achitate de asociaţie sau a contravalorii reparaţiilor pentru stricăciunile cauzate clădirii ori instalaţiilor;
• cheltuielile de şcolarizare datorate unităţilor de învăţământ;
• sumele datorate persoanelor fizice autorizate sau juridice cu titlu de onorarii sau tarife din prestările de servicii provenite din contracte sau din unele dispoziţii legale;
• împrumuturi acordate de instituţiile financiare nebancare: societăţi de leasing mobiliar sau imobiliar, case de ajutor reciproc, societăţi de amanet sau alte asemenea;
• orice alte creanţe până la 100.000 lei inclusiv, care nu se urmăresc printr-o altă procedură prevăzută de lege.

Menționăm că, pentru aceste creanțe, notarul public va putea să emită titlul executoriu notarial numai dacă acestea nu au fost contestate și nu fac obiectul unei acțiuni în justiție, nu s-a împlinit termenul de prescripție, creanța este certă, lichidă și exigibilă și, totodată, numai în cazul în care de la data scadenței creanței a trecut un termen de cel puțin 30 de zile.

Conform documentului, faptul că există sau nu există o acțiune în justiție în acest caz se va face printr-o declarație pe proprie răspundere a creditorului sau debitorului și, după caz, cu un certificat de grefă.

Atenţie! Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.