UPDATE: Oficial: TVA la utilități nu se reduce

Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a trecut de Parlament în aprilie 2017, vineri a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare chiar azi. 

Totuși, forma adoptată de deputați, acceptată de șeful statului și apărută în Monitor este schimbată aproape în totalitate față de cea inițială, ce a trecut de Senat în septembrie 2016. Astfel, din cuprinsul proiectului au fost eliminate, la comisiile din Camera Deputaților, prevederile referitoare la extinderea listei cu bunuri sau servicii pentru care va fi folosită o cotă redusă de TVA.

Concret, în varianta în care a ajuns la deputați, o cotă redusă de 9% s-ar fi aplicat asupra bazei de impozitare şi pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri, pe lângă cele deja existente în legislație:

• serviciile de canalizare;
• producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat;
• livrarea de electricitate;
• livrarea de gaze naturale;
• serviciul public de salubrizare a localităţilor.

Practic, prin reducerea cotei de TVA pentru prestarea de servicii publice, de la 19%, atât cât este în prezent (cota standard de TVA), la 9%, iniţiatorii proiectului urmăreau îmbunătăţirea nivelului de trai al contribuabililor, care ar fi scos lunar mai puţini bani din buzunare pentru achitarea facturilor la utilități. "Reducerea valorii facturilor legate de cheltuielile cu utilităţile va conduce atât la achitarea la timp a facturilor, cât şi la prevenirea acumulării de datorii pe lanţul furnizorilor", era explicat în expunerea de motive ce însoţeşte proiectul de lege. 

Totodată, în motivarea demersului lor, grupul de parlamentari iniţiatori ai propunerii explică faptul că banii economisiţi de populaţie ar putea fi folosiţi în alte direcţii, astfel încât şi alte ramuri ale economiei să se dezvolte: "La nivelul economiei, veniturile suplimentare rămase la dispoziţia contribuabililor vor antrena alte efecte pozitive prin economisire şi consum de servicii prestate de agenţi economici autohtoni, plătitori de impozite la rândul lor", mai scrie în documentul menţionat. 

Alte prevederi respinse de deputați

În forma aprobată de senatori, erau prevăzute modificări şi în zona taxelor şi impozitelor locale, în sensul în care persoanele care desfăşoară profesii liberale urmau să datoreze pentru clădirea în care îşi au stabilit sediul social un impozit redus, similar celui plătit de persoanele fizice pentru clădirile rezidenţiale (pentru locuit).

De altfel, iniţiatorii proiectului atrăgeau atenţia că sarcina fiscală pentru aceste categorii de persoane a crescut considerabil de anul trecut, în baza prevederilor noului Cod fiscal, astfel că "prevederea privind impozitarea persoanelor care desfăşoară profesii liberale în clădiri nerezidenţiale sau mixte la nivelul impozitului datorat de persoanele fizice pentru clădirile rezidenţiale este menită să evite împovărarea excesivă a acestor contribuabili, să evite renunţarea la practicarea profesiei şi, eventual, derularea ei în zona neagră a economiei", după cum este precizat în expunerea de motive anexată proiectului. 

În plus, potrivit aceluiaşi proiect de lege, persoanele scutite, conform legii, de plata taxelor şi impozitelor locale, fie ele pe clădiri sau terenuri, s-ar fi bucurat de o astfel de facilitate începând cu luna imediat următoare depunerii documentelor justificative în acest sens, şi nu abia de la începutul anului următor depunerii actelor la direcţiile de specialitate, aşa cum stipulează în prezent Codul fiscal. 

"Reducerea poverii fiscale ar trebui să intervină la momentul în care contribuabilul se află într-o situaţie de criză şi beneficiarii se află în nevoie, şi nu un an mai târziu, când de fapt este posibil ca familia să fi depăşit momentul critic, iar facilitatea să nu mai fie de actualitate", arată iniţiatorii documentului. 

Nu în ultimul rând, propunerea legislativă urma să reducă birocraţia întâlnită în prezent la stabilirea cuantumului taxelor datorate bugetelor locale, în contextul în care contribuabilii sunt nevoiţi să suporte cheltuieli inutile. În acest sens, pentru calculul impozitului datorat de persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale (folosite în scop economic), valoarea asupra căreia se va aplica cota de impozitare cuprinsă între 0,2 şi 1,3% va fi:

• valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (fiind astfel eliminată prevederea conform căreia raportul trebuia să fie mai nou de cinci ani);
• valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul lucrărilor noi;
• valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite.

Totuși, deputații din Comisia buget-finanțe nu au fost de acord nici cu aceste prevederi, la fel cum s-a întâmplat cu toate dispozițiile aprobate de senatori și prezentate pe parcursul articolului. Prin urmare, Plenul Camerei Deputaților a adoptat propunerea legislativă ca atare, fără nicio legătură cu varianta senatorilor. Mai departe, președintele a promulgat legea prin decret prezidențial, iar documentul și-a încheiat parcursul legislativ vineri, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.