Potrivit Codului fiscal, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
În practică, cele mai des întâlnite forme de organizare care desfăşoară activităţi independente sunt cele organizate ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/ întreprinderi familiale, dar, pe lângă acestea, în categoria veniturilor din activități independente se încadrează şi veniturile obţinute de:
- persoanele care desfăşoară profesii liberale, autorizate să funcționeze de organismul care reglementează respectiva profesie;
- persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala. cum sunt cele ce valorifică drepturi de autor.
De altfel, cota de CAS pe care o astfel de persoană o datorează la sistemul public de pensii este de 10,5% sau de 26,3%, conform opţiunii, şi se aplică asupra venitului net obţinut, chiar dacă respectivul contribuabil este concomitent salariat (obţine venituri din salarii sau asimilate salariilor). Totuși, acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de cinci ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Cum în 2016, câștigul salarial mediu brut este de 2.681 lei, rezultă că baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mică de 938,35 lei, dar nici mai mare de 13.405 lei.
Aflăm, aşadar, că nu trebuie să plătească contribuţia de asigurări sociale acei contribuabili al căror venit net anual, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pensionarii şi alte categorii de contribuabili nu datorează CAS
Totodată, de la art. 150 din Codul fiscal aflăm că persoanele care au calitatea de pensionari, precum şi cele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, nu datorează CAS.
Spre exemplu, de un sistem propriu şi autonom de pensii beneficiază avocaţii, în baza prevederilor din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Astfel, orice avocat înscris în barou, care are drept de exercitare a funcţiei, are obligaţia de a contribui lunar la constituirea fondurilor sistemului de pensii cu o cotă procentuală din venitul brut realizat din profesie.
De altfel, Casa de Asigurări a Avocaţilor este entitatea care asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul de pensii. Practic, asta înseamnă că avocaţii sunt asiguraţi obligatoriu în sistemul public de pensii, astfel că, şi în cazul în care obţin şi alte venituri din activităţi independente (ca de exemplu: practician în insolvenţă), nu datorează CAS la sistemul public de pensii, fiind exceptaţi de la plată.
Notarii publici trebuie să achite CAS pentru veniturile din activităţi independente
Spre deosebire de avocaţi, notarii publici membri ai Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România datorează contribuţia la pensii pentru veniturile obţinute din activităţi independente, chiar dacă sunt asiguraţi în sistemul propriu de pensii.
Dreptul la asigurări sociale al notarilor este reglementat prin intermediul Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, sistemul de pensii prevăzut de acest act normativ fiind obligatoriu pentru notarii publici şi, totodată, complementar sistemului public de pensii, acolo unde aceste persoane sunt obligate să contribuie (art. 62 alin. 2).
Notă: Informaţiile prezentate se regăsesc într-un comunicat de presă recent al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş, disponibil aici.